Micuti colindatori, cantand, cu traistutele pregatite, Bucuresti, aprox. 1929.
In Ajunul Craciunului colindatori de mai multe varste se adunau in mici cete si mergeau pe la casele oamenilor cu Nasterea, cu Steaua, cu Vicleimul/Viflaimul/Irozii, copiii mai mari mergeau cu Craii.
Fiecare colindator avea cate o traistuta pusa pe dupa gat, iar unii tineau si un bat mai zdravan, ca sa se apere de caini.
Colindau pe la ferestrele oamenilor sau in pragul ușii, uneori erau poftiți si in casa, se straduiau sa cante cat mai frumos, fiind apoi rasplatiti cu mere, covrigi, nuci, unele gazde le ofereau si bomboane sau carne de porc.
Imagini inedite cu colindatori din anul 1929
“Ca sa faci fata cu cinste colindului, cumparai 200-300 de covrigi, ca trebuia sa te gandesti si la colindatorii cu steaua, si la irozi, si la plugusorul de Anul Nou”, povestește Graziella Doicescu in cartea sa “Captivantul Bucuresti interbelic“.
Grup de colindători cu brezaie (capră) stând să fie fotografiați, probabil sfârșitul anilor 1930.
Brezaia este tot datina jocului cu Capra, in Muntenia si Oltenia capra fiind denumita “brezaia” din pricina infațișarii pestrițe a maștii caprei, impodobita cu multe panglici și petice colorate.
Capra, Țurca, Brezaia sunt obiceiuri foarte vechi de Craciun și Anul Nou, Dimitrie Cantemir scriind in”Descrierea Moldovei” (1716) ca “Țurca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei și scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor”.
Barbații tineri mergeau cu Țurca, Capra sau Brezaia incepand de pe la Ignat pana in zilele de Craciun, in anumite regiuni și in ziua de Sfantul Vasile pana seara
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Chiar daca guvernul nu i-a mai oferit domeniul de 26.000 de metri patrati de la Snagov pe care acesta si-l pregatise inaintea terminarii mandatului sau, lui Traian Basescu i s-a repartizat o vila somptuoasa si cu o mica piscina cocheta in fata ei. Materialele alese au fost de cea mai buna […]