Motto:
“Fiecare loc de pamant are o poveste alui, dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca s’o auzi, si trebuie si un dram de iubire ca s’o intelegi”.
(N. IORGA)
Romanii asezati in Campia Tisei sunt resfirati peste aceasta intindere de ses, incepand din regiunile apusene ale judetului Satu-Mare si pana in preajma Muresului, pe teritoriul comitatelorBeke si Csanad.
Repartizati pe regiuni naturale acesti Romani alcatuesc urmatoarele grupe:
A) Acei din valea Somesului asezati la Vest si Nord-V. de orasul Satu – Mare. Grupa lor este alcatuita din 17 localitati populate cu Romani, care din pricina vitregiei vremurilor sunt aproape cu totul desnationalizati.
Afara de populatia ce locuieste in aceste sate, mai intalnim pe Romani imprastiati si prin alte localitati, asezate pana in preajma varsarii Somesului in Tisa.
B) Grupa Romanilor dintre Bateau si cele trei Crisuri este alcatuita din 25 localitati, unde neamul nostru traeste amestecat aproape peste tot cu populatia ungureasca.
C) Grupa Romanilor raspandita prin satele dintre Crisurile unite, Mures si Tisa, este alcatuita din 24 localitati.
Romanii din Campia Tisei
Datele istorice si statistice referitoare la trecutul populatiei din stanga Tisei infatiseaza elementul romanesc ca fiind resfirat peste aceasta intindere vasta de ses inca din Evul mediu.
Pe timpul cat zona campiei a fost supusa stapanirii turcesti (1526-1699) au avut de indurat si Romanii alaturi de iobagii unguri un sir nesfarsit de greutati.
Luptele continui purtate in aceste parti aproape un veac si jumatate, apoi nenumaratele impozite in natura si in bani pe cari au fost nevoiti sa le plateasca toti locuitorii supusi steagurilor semilunei, au nimicit o buna parte din Romanii asezati prin satele acestui ses, iar pe altii i-au indemnat sa-si paraseasca caminurile si sa-si caute scaparea mai ales in regiunile de dealuri si munti, unde vieata si conditiile de trai le erau mai asigurate.
Cu toate greutatile ocupatiei turcesti, elementul romanesc din sesul Tisei s’a pastrat in tot cursul Evului mediu nu numai la sate, ci si in orase. Despre Romanii asezati in centrele urbane fac pomenire mai multe acte publice ale oraselor si in deosebi procesele verbale redactate in sedintele sfaturilor acestor localitati, in cari intalnim de mai multe ori discutata problema Romanilor din aceste parti.
Unele sfaturi – ca de pilda cel al orasului Debreczen tinut la 28 Aprilie 1697 – hotarasc: “Sarbilor si Romanilor sa nu le fie ingaduita cumpararea de case, nici Ungurii sa nu le poata vinde acestora, ci ei sa locuiasca in bordee, ba nici bordee sa nu-si faca mai mult”.
Conscrierea populatiei diri orasul Debreczen aminteste la acest sfarsit de veac si pe Romanii care erau de mult asezati aci. Intalnim acum populatie romaneasca si prin alte sate si targuri in deosebi in asa numita regiune a “haiducilor”.
Principii ardeleni trecuti la calvinism au incercat in mai multe randuri sa atraga pe Romanii asezati pe teritoriul judetelor: Bihor, Hajdu si Szabolcs, spre noua invatatura. Diferite sinoade calvinesti tinute in centrele mai importante din stanga Tisei, in tot cursul veacurilor XVI-XVII, trateaza in mai multe randuri problema calvinizarii Romanilor, hotarind si mijloacele de propaganda de o parte, iar de alta parte designand persoanele, care aveau sa fie investite cu titlul de pastor, adeca de preot pentru localitatile romanesti.
Propaganda calvina facuta cu mare intensitate timp de aproape doua veacuri printre Romanii acestor judete, ca si printre acei care se aflau resfirati prin alte localitati ale acestui ses, incepand din tinutul Nyrsegului si pana la Szeged a avut urmari fatale pentru neamul nostru. Cei mai multi dintre Romanii satelor si targurilor s’au calvinizat, pierzandu-se pentru totdeauna in massa ungureasca.
Datele istorice si statistice referitoare la populatia din sesul Tisei, ajung din ce in ce mai bogate in veacul al XVIII-lea. Dupa aceste izvoare, vedem ca Romanii erau risipiti peste toata intinderea sesului, – trecand sub forma de pastori, agricultori, si mai tarziu de negustori – pana in tinutul dintre Dunare si Tisa sau chiar pana dincolo de Dunare.
In veacul al XIX-lea, statul unguresc a inceput lupta de desnationa-lizare a populatiei romanesti, avand ca obiectiv principal tocmai pe Romanii din campia Tisei. Lupta a fost purtata de stat pe toate caile si cu toate mijloacele, iar rezultatul ei a fost ca multi dintre fratii nostrii risipiti peste suprafata acestui ses, au fost inghititi si contopiti in massa ungureasca.
Romanii din sesul Tisei se indeletnicesc astazi in deosebi cu agricultura si cresterea animalelor. Pamantul bogat in materii hranitoare a ingaduit aici desvoltarea unei agriculturi intensive si extensive. Acolo unde odinioara stapaneau vaste intinderi de ape si paduri de ierburi, astazi se leagana granele in bataia soarelui. Ogoarele sunt cultivate cu toata grija, si in vremea din urma alaturi de cereale a luat o mare desvoltare insaman-tarea plantelor industriale, textile si oleaginoase.
Datorita acestei desvoltari agricole, satele Romanilor din sesul Tisei si-au schimbat infatisarea intr’o mare masura. Pe cand inainte cu un veac casele erau ridicate aproape numai din pamant batut, infatisand aspectul unor bordeie ingropate pe jumatate in pamant, acum ele se construesc din caramida, cu cate doua sau trei incaperi, avand acoperisul din tigla, care a inlocuit in o mare masura trestia si paele de odinioara.
Aspectul general al satului a ajuns mai ordonat, s’au deschis drumuri largi si drepte, si s’au plantat pe marginile lor pomi roditori sau salcami.
Pamantul arabil al satelor fiind asezat departe de vatra comunii, a indemnat pe Romanii din acest ses sa desvolte o agricultura aparte, numita agricultura prin “salase”. Salasul este o mica gospodarie asezata in mijlocul hotarului, pe pamantul stapanului. Aici traeste fie proprietarul, fie unul dintre membrii familiei sale, impreuna cu servitorii, aproape tot timpul anului.
Aici isi tin animalele si paserile de curte, locuinta din sat servindu-le numai pe timp de iarna, ori in Dumineci si sarbatori, cand si cei dela salas pleaca in sat la biserica ori la diferite evenimente savarsite in familie.
Numarul Romanilor din judetele sesului Tisei este astazi de aproximativ 60.000 suflete. Pentru cunoasterea vietii lor spirituale ca si pentru studierea manifestarilor legate de vieata lor materiala, este necesara infiintarea acelui institut menit “studiului Romanilor de peste hotare”.
Chemarea acestui institut ar fi sa se indeletniceasca, cu cercetarea – sub toate aspectele – a insulelor etnice romanesti ramase departe peste granitele Romaniei, pe meleaguri straine, unde astazi fratii nostri lupta cu nespus de mari greutati, pentru a-si apara fiinta etnica.
de Prof. ST. MANCIULEA
Membru al T. C. R., Sectia.Fratia Munteana”
Surse:
[1] cersipamantromanesc.wordpress.com [2] scritub.com