Va propun sa vedeti ce spun diverse personalitati istorice sau mari oameni de cultura, despre locuitorii Moldovei si despre romani in general :
“1. Karl Marx: «Administratia ruseasca din toate judetele Basarabiei a ordonat sa fie arse orasele si satele in momentul apropierii inamicului. Acest ordin este cu atat mai ridicol, cu cat, dupa cum rusii inteleg prea bine, românii basarabeni nu vor regreta plecarea lor mai mult decat românii din Valahia si Moldova…» (opere, ed. II, vol. 10, Moscova, 1958, p.495). «Taranul român din basarabia nutreste pentru «muscal» numai ura» (K. Marx: Insemnari despre români, Bucuresti, 1964, p.167).
Si tot Marx,atat de drag neocomunistilor din Basarabia si Rusia, spunea:„Limba română e un fel de italiană orientală. Băştinaşii din Moldo-Valahia se numesc ei înşişi români; vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi.”. În alt loc, Karl Marx nota: „Românii din Ţara Românească – 2500000, Moldova – 1500000, Transilvania – 1486000, Banatul Timişoarei – 1085000, Bucovina – 300000, Basarabia – 896000. Total – 7767000”.
Despre diversiunea “moldovenist” si despre propagandistii tradatori de neam autointitulati “patrioti moldovani”, care incearca sa demonstreze existenta unui “narod maldavan”, diferit de poporul roman
2. Friedrich Engels: «Finlanda este finlandeza si suedeza, Basarabia – româneasca, iar Polonia Congresului – poloneza (…). Aici nici nu poate fi vorba de unirea unor neamuri inrudite, care poarta numele de rus, aici avem de a face pur si simplu cu o cucerire prin forta a unor teritorii straine, pur si simplu cu un jaf». (Opere, ed. v.22, Moscova, 1962, p.30-31).
3. F.A. Bronchaus, J.A. Efron: «Grupul romanic este reprezentat de români (cca. 9.000.000) in Gubernia Basarabia (judetele Balti, Soroca, Chisinau, Orhei) si in judetele nistrene (Herson); aceasta populatie isi apara cu insistenta limba si chiar a românizat o parte din populatia ucraineana» (Dictionar enciclopedic, Sankt Petersburg, 1899).
4. L.S. Berg: «Moldovenii sunt românii care populeaza Moldova, Basarabia si o parte din guberniile Podolia si Herson; acestia populeaza in proportie nu prea mare si gubernia Ekaterinoslav» (Basarabia. Tara, populatia, economia. Petersburg, 1918).
5. N. Durnovo: «… toate scolile organizate in Basarabia au scopul de a transforma românii basarabeni in velicorosi, ceea ce nu reuseste…» (Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912).
6. V. I. Lenin: «Basarabia este pamant românesc» (V. I. Lenin, lucrarea «dreptul natiilor la autodeterminare»).
7. Alexei Mateevici: «Mai inainte de toate sa stiti ca (…) fara unire nu vom putea dobandi nimic. Deci sa avem un gand, o inima, un ideal! Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate inflori numai daca se intemeiaza pe idei drepte. Cu mahinre am vazut astazi ca intre d-voastra nu toti sunt uniti asupra ideei drepte. Unii se socot moldoveni, altii – cei mai putini – români.
Ei bine, daca ati luat asupra d-voastra sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sa dati poporului idei adevarate, caci altfel intreg invatamantul e fara rost. Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, insa facem parte din marele trup al românismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania (Aplauze). Fratii nostri din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dupa locurile unde traiesc, ci-si spun români. Asa trebuie sa facem si noi (Aplauze).
Asta nu inseamna separatism, caci si cei din Transilvania, si cei din Bucovina, si cei din America se numesc tot români. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: sa stati cu mare putere la straja intereselor nationale. Sa traim bine si cu strainii, dar sa nu tradam interesele noastre, caci altfel vom cadea pentru totdeauna…
… N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta se stie din capul locului, ca sa nu mai vorbim degeaba. (…) Noi trebuie sa ajungem de la limba noastra proasta de astazi numaidecat la limba literara româneasca» (Din cuvantarea rostita la primul Congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc la 25-28 mai 1917).
8. Ruben Budagov: «Numai pentru faptul ca I.V. Stalin aminteste «limba moldoveneasca» a aparut problema limbii moldovenesti de sine statatoare, desi majoritatea lingvistilor considera pana acum ca românii si moldovenii vorbesc aceeasi limba» (Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154).
9. Rajmund Piotrowski: «… termenul de «limba moldoveneasca» are o istorie mai veche pe teritoriul Basarabiei. Acest termen a fost un instrument al politicii imperiale tariste, iar apoi al politicii imperiale staliniste-bolsevice. Menirea acestui instrument era de a izola Basarabia, iar mai tarziu – Republica Moldova de la arealul românesc» (Literatura si Arta, 31.08.1995).
10.La Curtea imperială a imparatilor rusi de la St. Petersburg, se spunea în 1840 despre noi: „Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură Credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din acelaşi izvor dătător de viaţă. Ele au acelaşi trecut, acelaşi prezent şi, bineînţeles – acelaşi viitor!” (Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7).
Ce spun savantii moldoveni?
Nicolae Corlateanu: «Se impune a intelege cu totii, o data si pentru totdeauna, ca incercarile intreprinse in perioada sovietica de a crea o noua limba literara romanica pe teritoriul fostei RSSM, diferita de cea româna, n-a dat si, de fapt, nu puteau da nicicand rezultatele scontate. Dimpotriva, au dat nastere la discutii infructuoase, pentru ca in nici un chip nu se poate ascunde adevarul confirmat istoriceste prin unitatea de limba, literatura, creatii artistice.
O data si odata trebuie sa ajungem cu totii la intelegerea ca limba noastra literara trebuie numita cu numele sau adevarat – româna. Acest lucru nu afecteaza in nici un fel nici ambitiile, nici orgoliul cuiva, cu atat mai mult independenta si suveranitatea statala a Republicii Moldova» (Limba Romana, nr. 4 (22), 1995, p.10-19).
Eugen Coseriu: «A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocind etno-cultural».
Silviu Berejan: «limba exemplara nu poate fi numita moldoveneasca, pentru ca limba literara, «moldoveneasca», nu exista. Exista numai vorbire dialectala moldoveneasca» (Literatura si Arta, 24.08.1985).
Ion Constantin Ciobanu: «(…) de cata intelepciune au dat dovada stramosii nostri ca au numit aceasta limba cu un cuvant neutru. Limba română! Doamne fereste daca aceasta limba s-ar fi nascut din uzurpare si s-ar fi numit dupa vreo regiune oarecare munteneasca, olteneasca, ardleneasca, banateana, bucovineana, moldoveneasca etc.!
Atunci, s-ar fi vazut cum joaca dracul intr-un picior! Sintagma «limba româna» e unificatoare. Ea nu inalta, nu coboara, nu subapreciza pe nimeni, ea creeaza la toti condtii egale! Si taie o data si pentru totdeauna apa de la moara ratacitilor» (Moldova literara, 18.VI.1995)
Declaratia Adunarii Generale anuale a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova: «Adunarea Generala anuala a Academiei de Stiinte a Republicii Moldova confirma opinia stiintifica argumentata a specialistilor filologi din republica si de peste hotarele ei aprobata prin Hotararea prezidiului ASM din 9.IX.1994, potrivit careia denumirea corecta a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba româna. 29 februarie 1996».
Iata in continuare atat punctul de vedere al cronicarilor moldoveni, cat si al savantului-enciclopedist, membru al Academiei din Berlin, Dimitrie Cantemir, consilier apropiat al tarului rus Petru cel Mare:
1. Grigore Ureche: «Românii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal, si la Maramorasu de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag…».
2. Miron Costin: «Ca si noi, si muntenii se numesc români… Rumân este un nume schimbat in cugetarea anilor de la român…» (Cronica polona: Despre limba moldoveneasca sau rumaneasca). La 1675 Miron Costin nu facea nici o diferenta, considerand limba moldoveneasca identica cu cea româneasca, ea fiind una a intregii suflari românesti.
3. Dimitrie Cantemir: «Inainte de toate, chiar daca acest (neam) a fost impartit in trei tinuturi de capetenie, totusi toti se cheama cu acelasi nume de români, dispretuind adica dand de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de catre popoarele barbare. Caci românii care traiesc si astazi in Transilvania, deasupra fluviului Olt, in tinutul numit Maramures, nu-si dau numele de valahi, ci de români (martori imi sunt toti locuitorii tuturor natiilor din Transilvania).
Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate ii numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, ii numim munteni – caci au luat in stapanire mai multe locuri muntoase) isi dau si ei la fel numele de romani, iar tarii lor de Tara Româneasca, adica in latineste: Terra Romana.
Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci româneasca, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: «Scis moldavice?», ci «Stii româneste?», adica (in latineste): «Scis Romanice»? Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obarsia lor romani, cum, ma rog, ar fi putut sa-si ia, prin minciuna, si numele, si limba romanilor?…»
In «Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor»: «neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor… toti cu un nume de obste români se cheama». Afirmatiile acestea nu lasa nici o umbra de indoiala ca moldoveanul Dimitrie Cantemir se considera român.
CE ÎNSEAMNĂ MOLDOVEAN ?
Republica Moldova se află în criză identitară de la fondare și până în prezent, și nu va ieși din ea pe toată durata existenței sale, fiind condamnată să se afle mereu în această criză prin însăși esența sa.
Una din consecințele crizei identitare – utilizarea confuză și inconsecventă a noțiunilor „moldovean”, ”moldovenesc” și a tuturor derivatelor sale, atât în discursul public cât și în cel privat. Pot fi evidențiate 3 sensuri de bază cu care este utilizat termenul „moldovean”, rezultate din aplicarea a 3 criterii semantice diferite:
1. Criteriul civic. Acest criteriu definește termenul de „moldovean” (substantiv) ca „cetățean al statului Republica Moldova”. Analog, temenii „moldovean” (ca adjectiv) și „moldovenesc”, sunt definite ca „ceva ce ține de sau este propriu statului Republica Moldova”.
Exemple de utilizare sunt: „prim-ministrul moldovean”, „justiția moldovenească”, „numărul emigranților moldoveni se cifrează la peste 500 000” etc.
Prin aplicarea criteriului civic, un individ este clasificat ca moldovean dacă deține cetățenia statului Republica Moldova, indiferent de apartenența etnică.
2.Criteriul istorico-topologic.Astfel, „moldovean” (substantiv) înseamnă „locuitor sau reprezentant al regiunii istorice sau al formațiunii statale istorice Țara Moldovei”, iar „moldovenesc” este totul ce ține de sau provine din regiunea respectivă. Acesta este criteriul aplicat când vorbim de „domnitori moldoveni”, „grai moldovenesc”, „mănăstiri moldovenești” și, într-o măsură oarecare, „vin moldovenesc” (deși aici poate fi aplicat și criteriul civic) etc.
Utilizarea termenilor dați cu aceste sensuri este predominantă în documentele istorice (fiindcă celelate două sensuri au apărut recent, nu mai devreme de secolul XX), dar se utilizează și în prezent, mai ales în interiorul României, pentru a-i deosebi pe cei din Moldova de cei din alte regiuni istorice românești.
3. Criteriul etnic. Deseori noțiunea de „moldoveni” se utilizează pentru a desemna etnicii români din Basarabia sau Transnistria. Analog, „moldovenesc” se folosește cu sensul „caracteristic etnicilor români din Basarabia sau Transnistria”. Exemple sunt: „mâncare tradițională moldovenească”, „port popular moldovenesc”, „mâncare moldovenească” sau chiar „limbă moldovenească” (termen care a căpătat, din 1924, o puternică încărcătură politică).
Deseori în convorbiri obișnuite putem auzi replici de genul „În grupul X erau 15 moldoveni și 4 ruși”, avându-se în vedere, de fapt, 15 etnici români și 4 etnici ruși, care toți sunt moldoveni prin prisma criteriului civic sau a celui istorico-topologic. Din start trebuie de menționat că aplicarea criteriului etnic pentru termenul „moldoveni” este greșită, dat fiind faptul că acest termen nu desemnează un grup etnic aparte.
Este un nume alternativ pentru etnicii români, iar folosirea a doi termeni diferiți pentru a desemna același grup etnic creează, în cel mai bun caz, confuzie. Pentru cei care încă se îndoiesc de acest lucru, vedeți aici relatările istorice cu privire la continuitatea etnică dintre Moldova, Țara Românească și Transilvania.
Perepetuarea acestei confuzii până în prezent se datorează efortului de deznaționalizare a românilor basarabeni și transnistreni (cei din urmă doi termeni fiind folosiți cu sens istorico-topologic), care a devenit politică de stat a URSS odată cu crearea RASSM în 1924 și s-a extins în 1940/1944 asupra Basarabiei.
Celelalte demonime sunt utilizate, de regulă cu două conotații: etnică și civică, însă există și excepții. Se utilizează doar criteriul civic pentru demonimele care nu sunt și etnonime, adică pentru cetățenii statelor care nu sunt populate de un grup etnic titular: belgieni, elvețieni, americani, canadieni, taiwanezi, nord-coreeni, kosovari etc.
Doar criteriul etnic se utilizează pentru popoarele care nu s-au consolidat pe parcursul istoriei într-un stat: kurzi, basci, catalani, găgăuzi, ceceni, tătari ș.a.
Posibilitatea aplicării separate a criteriului istorico-topologic în cazul moldovenilor se datorează faptului că statul Republica Moldova nu coincide ca teritoriu și nici nu este un stat succesor al statului medieval Țara Moldovei (În cazul celorlalte state, criteriul istorico-topologic coincide deseori cu cel civic, cu excepții precum Egiptul, unde statul actual se deosebește prea mult de cel istoric).
Astfel, avem noțiunile de „moldoveni” și „moldovenesc” utilizate cu 3 sensuri diferite, care sunt permanent confundate, ba chiar unul din ele este și incorect! Să fim vigilenți deci și să delimităm clar ce criteriu aplicăm și la ce sens ne referim, mai întâi în mințile noastre, ca apoi lesne să le putem explica și celorlalți această deloc ușoară dezambiguare. Și, bineînțeles, să nu mai zicem că „în departament am trei colegi moldoveni și un rus”.
Cunoscand aceste si multe alte argumente doveditoare ca bastinasii dintre Prut si Nistru, sunt romani si ca au o limba romana, o istorie romana, si auzindu-i pe acesti propagandisti ignoranti vanduti strainilor, iti vine sa transformi argumentele intr-o ghioaga.
Noi stim insa ca prostia omeneasca o poti inlatura prin cuvantul intelept si mai stim si ca rautatea, ambitia desarta, minciuna, slugarnicia nu pot fi lichidate decat aruncandu-le peste bordul istoriei…
Sursa:
[1] cersipamantromanesc.wordpress.com