Numele lui Daniel Morar, vehiculat pentru şefia Procuraturii Generale din Moldova

Un procuror european la cârma Procuraturii Generale din Moldova. După consultările cu oficialii europeni, de acum două zile, în presă se vehiculează pentru această funcţie chiar numele lui Daniel Morar, fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România. Cele 3 partide pro-europene de la Chişinău au reluat însă discuţiile în contradictoriu după plecarea oficialilor europeni. Juriştii susţin că acest lucru e posibil doar dacă vor fi modificate mai multe legi.

Alegerea unui procuror european în fruntea Procuraturii Generale este posibilă. Sunt mai multe scenarii prin care acest lucru ar putea deveni realitate. Primul şi cel mai complicat ar fi ca Parlamentul să modifice legea cu privire la Procuratură. În prezent, condiţiile din articolul 36 a legii respective permit ca această funcţie să fie ocupată doar de un moldovean.

Numele lui Daniel Morar, vehiculat pentru şefia Procuraturii Generale din Moldova

Art.36 din legea cu privire la procuratură: “Poate fi numită în funcţia de procuror persoana care întruneşte următoarele condiţii:

– deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliată pe teritoriul ei

– are capacitate de exerciţiu deplină

– este licenţiată în drept

– are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia respectivă şi se bucură de bună reputaţie sau a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor la Institutul Naţional alJustiţiei

– nu are antecedente penale

-cunoaşte limba de stat

– este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor

– are calificare profesională şi experienţa de lucru din ultimii 15 ani sînt corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii.

O altă posibilitate ar fi ca legislativul să modifice legea cu privire la acordarea cetăţeniei. Nici în acest caz, lucrurile nu sunt simple. Potrivit acestei legi, o persoană străină poate obţine cetăţenia Republicii Moldova doar dacă renunţă la cea din ţara din care provine.

Art.15 din legea cu privire la acordarea cetăţeniei Republicii Moldova: “Cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere cetăţeanului străin care:

1) deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază aici permanent cel puţin ultimii 10 ani, sau în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani sau care a venit să domicilieze la părinţi sau copii care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 3 ani.

2) are asigurate mijloace legale de existenţă pe teritoriul Republicii Moldova;

3) cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială a republicii;

4) cunoaşte bazele Constituţiei Republicii Moldova;

5) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa ataşament faţă de statul şi poporul Republicii Moldova;

6) renunţă la cetăţenia altui stat, dacă o are.

Un procuror general european este şi soluţia propusă de cei trei oficiali europeni, veniţi la Chişinău acum două zile, ca partidele pro-europene să iasă din impasul negocierilor. Un procuror desemnat cu acordul Comisiei Europene va transmite un semnal la Bruxelles că noul Guvern începe într-adevar procesul de reformare a justiţiei din Moldova, se arată în recomandarea europenilor. Juriştii susţin că înlocuirea unui procuror general moldovean cu unul venit din afară nu va pune capăt corupţiei din justiţie, atâta timp cât sistemul este politizat.

În timpul negocierilor pentru un nou guvern, la partajarea funcţiilor, Partidul Liberal a cerut funcţia de procuror general pentru a pune în acest fotoliu un profesionist din afară, tocmai pentru a depolitiza sistemul. Iniţiativa nu a fost însă susţinută de celelalte partide pro-europene.

Numele lui Daniel Morar, vehiculat pentru şefia Procuraturii Generale din Moldova

Sursa:

[1] stiri.tvr.ro

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

13 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

16 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

o zi ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago