Dănilă Apostol, hatmanul Ucrainei din 1727, hatmanul cazacilor zaporojeni

Din ciclul: Punerea în valoare a istoriei naționale a românilor din răsărit, precum și a contribuției românilor la istoria, cultura și civilizația altor popoare.

S-a născut în anul 1654, într-o familie de boieri care aveau moşii întinse în Principatul Moldovei şi în stînga Nistrului, «părţile tătăreşti», cum li se spunea în epocă. Cel mai probabil, el a fost unul dintre importanţii comandanţi militari care a luat parte la aventura ţarului Petru I, care, aliat cu principele Dimitrie Cantemir, a încercat să cucerească Balcanii de la Imperiul Otoman.

Cititi si : Cazacii romani. „Ucraina” – Tinutul Romanesc de ” la margine”

Dănilă Apostol, hatmanul Ucrainei din 1727, hatmanul cazacilor zaporojeni

DĂNILĂ APOSTOL (17 decembrie 1654 – 17 ianuarie 1734), hatman al Ucrainei între anii 1727 și 1734. Era român după ambii părinți. Tatăl său se numea Pavel Apostol, fiind fiul lui Efrem Apostol. Pavel Apostol era născut în Moldova și trecuse în Hătmănie, ca polcovnic de Mirgorod (1671-1673 și 1676-1678), titlu pe care l-a purtat o vreme și fiul său Dănilă.

Cititi si: Cazacii de pe raul Don au origini romanesti?

Cazacii. Doi husari Editie de buzunar – Lev Tolstoi

Pavel Apostol a ctitorit, în 1670, mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din preajma satului Porteanki din cuprinsul regimentului de Mirgorod. Mama lui Dănilă Apostol provenea din vechea familie boierească Catargi care trecuse de asemenea în Hătmănie.

În 1683 a zdrobit oastea tătărască în bătălia de lângă râul Ingul și în 1686 în cea de lângă râul Sokolka. A participat la toate campanile împotriva cetăților turcești de la gurile Niprului, precum și în bătăliile din Liflandia și la asediul Varșoviei. În 1722 este trimis să lupte în Persia și participă la lupta de lângă râul Sulak, în Transcaucazia. Într-una din bătălii și-a pierdut un ochi.

În ajunul confruntării lui Petru I cu Imperiul Otoman (1711), Dănilă Apostol era comandantul regimentului Myrgorod al cazacilor zaporojeni. El şi-a arătat vitejia în luptele cu turcii şi cu tătarii din Crimeea şi din Bugeac. A participat la numeroase războaie, care s-au dat în epocă: în 1701 în războiul contra Suediei, în 1708 alături de hatmanul Ivan Mazepa, împotriva lui Petru I al Rusiei, în 1722, Dănilă Apostol şi-a pierdut un ochi în războiul dintre Rusia şi Imperiul Persan, la asediul fortăreţei Derbent.

Cititi si: Cum au ocupat rusii spatiul etnic romanesc

În 1727 Dănilă Apostol a devenit hatman al cazacilor, fiind supranumit «hatmanul cel chior». Dănilă Apostol a murit în anul 1734. Moartea sa a consemnat sfîrşitul largii autonomii a cazacilor zaporojeni. Un nou hatman avea să fie ales abia în anul 1750, care avea să fie mai mult un ofiţer ţarist şi mai puţin un conducător autonom al «republicii» cazacilor zaporojeni, care a reprezentat, timp de mai mult de trei secole, o forţă militară de temut.

S-a înfățișat de mai multe ori în fața țarului sau țarinei la Moscova și Petersburg. Neamul său pe line bărbătească s-a întrerupt odată cu ultimul strănepot, astfel încât numele de familie a fost transmis lui Ivan Muraviov, un strănepot pe linie feminină, care a devenit Muraviov-Apostol, conform unui decret al țarului Alexandru I.

Dănilă Apostol a avut un singur frate, Vasile Apostol, despre care știm că a decedat în anul 1702. A fost căsătorit cu Uliana Iskrițki, fiica polcovnicului Vasile Iskrițchi și nepoata hatmanului Pavel Teterea.

A avut 7 feciori și 4 fiice. Este înmormântat în biserica Schimbarea la față din satul Bolșie Sorocințî, ctitoria sa din ținutul Poltavei. În 1809 în această biserică avea să fie botezat cel cunoscut ulterior ca scriitorul Nikolai Vasilievici Gogol, care, se presupune, de asemenea avea rădăcini românești.

Surse:

[1] Vlad Cubreacov   sanderusmaps.com

[2] Vatra Stră-Română‬ , thraxusares.wordpress.com