Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Dacia, denumirea unui frumos sat din judetul Brașov

Cum am ajuns sa ne interesam de acest sat? Ne-a atras atentia postarea cuiva de pe o retea de socializare si ideea ca acest toponim al stramosilor nostri se pastreaza inca dupa doua mii de ani in Romania era deja irezistibila. L-am cautat imediat in Google Maps si am descoperit o asezare cu totul si cu totul diferita fata de ceea ce noi ne-am imaginat sau ne-am fi asteptat sa gasim:

„Yvette Larson umbland prin Romania a gasit un sat numit Dacia.Ea este o sustinatoare a tarii noastre si a neamului nostru si a facut o pagina dedicata Romaniei pentru a ne schimba imaginea in lume.Exista si in Trakia-Turcia de azi o localitate numita Dacia, mi-a zis un turc.Turcii pronunta asa ca englezii, el mi-a zis ca ei stiu ca are legatura cu Dacia si ca acolo au trait tracii. Nu stiu in ce zona a tarii e satul fiindca ea nu mentioneaza.”, aceasta este postarea care ne-a atras noua atentia asupra acestui sat.

Dacia, mai demult Ștena, (în germană Stein, în maghiară Garat, în dialectul săsesc Ste, Stin, Štîn), este un sat în Brașov, la contactul depresiunii Rupea cu Podișul Hârtibaciului. Aparține de comuna Jibert. În anul 1931 autoritățile române au schimbat denumirea oficială a localității din Ștena în Dacia.

Atestată documentar în anul 1309. Până în anii 1980 a fost locuită în majoritate de sași. Emigrarea sașilor a început la sfârșitul anilor 1970.

În această localitate își are originea familia nobiliară săsească Soterius von Sachsenheim, primul strămoș cunoscut al familiei fiind Valentinus Schöchtert (născut cca. 1554).

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.281 locuitori, dintre care 604 germani, 549 români, 116 țigani, 8 maghiari ș.a.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 604 luterani, 532 ortodocși, 133 greco-catolici ș.a.

Școala germană din localitate a fost menționată pentru prima dată în anul 1488. Dacia (Stein(germana), Garat(maghiara)) în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773:

Sursa:

[1] ro.wikipedia.org [2] facebook.com/GoddesWater