Diaspora mea, Romania

Nu incape indoiala, rusii cu ceva scoala au studiat in detalii trasatura specifica a sovinismului velicorus – expansionismul. Avem temei sa presupunem, asadar, si buna cunoastere a realitatilor din regiunea Europei de sud-est, deoarece, de cum a prins la pene, matusca-Rusi abordeaza vesnic, printre altele, directia balcanica.

Obiectivele scontate nu ne intereseaza, prezinta interes calea ce urma sa o parcurga. Nici n-a facut mare secret din drumul proscris al intinsurilor valahe. Frumoasa intentie si-o reclama, alintand pe unul din mostenitorii Curtii Imperiale cu esarfa “Principe al Daciei”; bineinteles, sub coroana vulturului bicefal al samoderjetului.

Diaspora mea, Romania

Altadata, sub presiunea ambiantei nefavorabile, isi rectifica planurile, urzind simplista divizare a Principatelor romane in patru guvernaminte – ruse, clar lucru. Ca pana la urma s-a multumit doar cu smulgerea interfluviului Nistru-Prut, asa, se vede, a harazit Dumnezeu pentru cei pacatosi: sacrificand o parte, salvezi viitorul. Cu ce s-au ales neputinciosii?

Cu o hartuiala permanenta, in care uriasul colos castiga dupa principiul: cand el deasupra, cand noi dedesubt. Interpretarea adesea inversandu-se: cand el ne bate pe noi, cand noi suntem batuti de el. Acuma, c-am ajuns in mileniu al 3-lea, ne trezim cu “savantele” bazaconii ex-sovietice reimprospatate, usor retusate, desi tot pline cu venin antiromanesc. In discernamant, redam cateva din ele:

1. “Maldova” incepe si se termina pe Valea Bacului. Respectiv, povestea descalecatului, incalcita indeajuns de batranii cronicari,se redacteaza conform partinicei platforme.

2. Raul Prut, zice cotropitorul, nu mai curge prin mijlocul Moldovei, ci constituie granita dintre “nasa Moldavia” si Romania.

3. Romania, bine merci, arata si ea la est hotar… cu Moldova (!?).

4. Capitala celei mai moldovene “Maldove” – s-o stie toti! – nu este orisicare localitate prapadita – total gresit, tovarasi. Anume slavitul oras Chisinau este capitala… Moldovei. Tocmai asa scrie prin manualele din mezozoic.

5. “Basarabia” – cine e nesigur – se afla sub coasta oraselului Bucovat, din Straseni. Numai astfel ajutamKremlinul sa justifice ciopartirea teritoriilor ocupate, la o luna dupa invadare (2 august 1940).

6. Omenirea condamna Pactul Ribbentrop-Molotov si-l declara nul ab initio; dar asta nu aduce, la Chisinau, lichidarea consecintelor agresiunii: Basarabia nu-i reintregita, frontierele incalcate flagrant nu sunt reabilitate.

7. Redobandirea cetateniei furate e apreciata la bani grei pentru smecherii cei “multi”, vorba boierului Motoc.

8. Fiind rupti cu tancurile din trupul Patriei, am devenit, recent, diaspora a Romaniei, parte constitutiva a cereia este MOLDOVA (slava Domnului).

9. Articularea limbii ruse la Congresele diasporei moldovenesti, in Chisinau, constituie o axioma – sa fie pe intelesul tuturor moldovenilor. (…)

In loc de rezumat. Invicibila pozitiune a “om-ologilor” chisinauieni asemana izbitor cu cea a lui Sisif, anticul rege al Corintului, care fusese pedepsit sa ridice un bloc de piatra pana in varful unei coline; o data ajuns acolo, blocul se pravalea si cazna trebuia reluata. La dansul, pedeapsa era din Infern; a noastra, de unde se trage?

Coborandu-ne in gloata plebei, observam roadele semanate de excentricii “alesi ai boborului”. Un singur exemplu: uite, ca din intreg – scuzati – habitatul istoric moldovenesc, la Chisinau talent are doar “Maldova” de buzunar, adica “maldavenii cistae” (adecvati), locuitori din mahalaua Poarta Tarnii, sat Vanatori, Nisporeni, sub Ungheni. Altcineva, cum ar fi bacauanii Antarctidei, macar nu sunt moldo-ivani, ci “rumuni”; deci, nici talent n-au. Pare sa fi depistat, ce-i drept, pe unul, amorezat, prin partile Ipotestilor, Botosani, dar si acela a luat-o razna, cu a lui “Suntem romani si punctum”.

Cat priveste, Herta, Cernauti, Balta, Tiraspol, Cetatea Alba, Ismail… s-o fi ancorat pe planeta Mercuriu, caci nu apartin Moldovei… Stop, eroare grava; de jure, tinuturile apartin anume Moldovei. Corect trebuie spus: “New-Maldova” le abandoneaza, demnitarii careia se dezic de origini, in plina concordanta cu ideologia “moldovenista”. Sa fie mintea lor prea scurta? Nu cred. Mai degraba  triumfa interesul personal sau de grup. Apoi, nici suzeranul din umbra nu-i deranjat.

Ne oprim aici, cu sirul nazdravanelor nostimade, dar, fiind acestea protocolare, ma gandesc: de ce nu ar fi Romania diaspora mea?

Mihai Dascălu / 30 ianuarie 2015

Cine spune ca moldovenii nu sunt români ?, sursa imagine: cersipamantromanesc.wordpress.com

Sursa:

[1] eternamoldova.wordpress.com

Dascalu Mihai

Leave a Comment

View Comments

  • O harta artificiala. Hotarele Romaniei/Moldovei nu au trecut niciodata dincolo de Nistru (decat in 2 cazuri -si ele vremelnice, in care nu-si manifestau in totalitate autoritatea ca si Stat). Cu alte cuvinte, ni se induc minciuni sfruntate, nu lectii de istorie.

  • Este vorba de harta care prezinta zonele in care existau vorbitori de limba romana. A se observa "golul" din mijlocul hartii Romaniei unde sunt vorbitorii de limba maghiara sau sudul Basarabiei , Bugeacul, unde densitatea este iarasi destul de mica.

Recent Posts

21 august 1723: Dimitrie Cantemir – sfârșitul unui voievod luminat

La 21 august 1723 (stil vechi) / 1 septembrie 1723 (stil nou), la Dmitrovka, în…

15 ore ago

20 august 1912 – Odoreu: Glasul românesc al mulțimii amuțit cu jandarmii unguri

Pe 20 Agust 1912 la Odărău (azi Odoreu), Satu Mare, solgăbiraul ungur împrăștie cu jandarmii…

o zi ago

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

2 zile ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

3 zile ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

3 zile ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

4 zile ago