Courrier de Moldavie, primul ziar apărut în Principatele Române, Iași, 1790
La 18 februarie 1790 a apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză “Courier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul țării noastre (până în aprilie 1790).
Courrier de Moldavie a fost o publicaţie periodică cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabilit în acea vreme la Iași, în timpul razboiului ruso-turc dintre anii 1787-1792.
Courrier de Moldavie este considerată a fi primul ziar din spaţiul românesc, apărut în 18 februarie 1790, la Iaşi. Courrier de Moldavie nu era un ziar în accepţiunea modernă, ci o publicaţie periodică cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin. Acesta din urmă era stabilit la Iaşi, iar din nevoia de a fi informat despre mersul războiului dintre armatele ruse cu cele turceşti, a comandat publicarea unei foi cu ultimele evenimente.
Courrier de Moldavie era publicaţie bilingvă, tipărită în limbile franceză şi română. De redactarea în limba română se ocupa Scarlat Sturza, ginerele lui Constantin Moruzzi.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
ORIGINEA SECUILOR Deşi astăzi Secuii vorbesc ungureşte (de fapt o limbă maghiară cu evidente particularităţi dialectale), ei nu aparţin etniei maghiare. Aceasta este şi constatarea aproape unanimă a vechilor cronicari maghiari, precum şi a tuturor călătorilor occidentali prin aceste părţi ale Ardealului, încă de la începutul secolului XVI. Dintre aceştia, […]