„In spatele istoriei” – primul documentar despre aromânii din Albania

IN ANUL 1900 un englez, (C.N.E. Eliot) spunea ca poti trai si calatori in Balcani fara sa-i vezi pe aromani sau fara sa auzi vorbindu-se de ei. Odata ce i-ai descoperit insa, risti sa cazi in cealalta extrema si sa-i vezi peste tot. Titlul filmului regizat de Iulian Capsali – “In spatele istoriei” – poarta in el aceeasi ambiguitate. Poate fi inteles si ca o referire la istoria lor ocultata (de ei sau de catre ceilalti), subterana (istoria aromanilor este in primul rand orala). Dar poate fi si o referire la faptul ca, de multe ori, aromanii sunt cei care fac istoria (referinta clasica fiind aceea de “popor ferment”).

“În spatele istoriei” (2007) este ultimul film care urmăreşte destinul comunitatii aromâne (macedo-române) din Albania, tara care nu recunoaste, ca si celelalte state balcanice, aceasta minoritate nationala. În film coexista mai multe povesti care se straduiesc sa compuna intr-un puzzle ethosul si istoria acestui neam care incearca sa supravietuiască etnic.

“In spatele istoriei” este o colectie de povesti despre aromanii din Albania: povestea scolii si bisericii romanesti din Corcea precum si cea a fondatorului acestor doua institutii, Preotul Haralambie Balamace – PapaLambru, cum a ramas el in constiinta populara. Moartea sa martirica (a fost ucis de antartii greci), putin cunoscuta chiar si in Albania, a lasat in urma un cintec. Drama lui sta ca un lintoliu peste un neam care “nu cere decat sa nu piara foarte repede” dupa cum se exprima Pandi Bello, unul dintre intelectualii aromani importanti ai Albaniei.

O poezie inedita, testamentara, a parintelui Balamace, face pandant cu un cantec in prima auditie al farserotilor din Andon Poçi, cei ce ilustreaza fascinanta muzica plurivocala a aromanilor din Albania. Din acest documentar nu ar fi putut lipsi Moscopole, orasul legendar al aromanilor din care au mai ramas bisericile sale remarcabile, scapate ca prin minune de frenezia distrugatoare a lui Enver Hodja, cel care a proclamat Albania ca fiind primul stat ateu al lumii.

Cum au supravietuit, cum se raporteaza aromanii la ei insisi, cum isi gestioneaza libertatea castigata intr-un stat care nu ii recunoaste ca minoritate, sunt cateva aspecte la care filmul incearca sa raspunda prin vocea protagonistilor sai. Un film in care muzica si naratiunea sunt intrepatrunse de umor si melancolie.

Documentarul este inchinat memoriei Irinei Nicolau, cea care iubea atat de mult povestile si ne invata ca in ele poti regasi tot ce este important in aceasta lume.

Iulian Capsali a realizat documentare pe teme culturale şi istorice. Scenariul şi regia documentarului de televiziune “Carol al II-lea, trei iubiri imposibile”, care descrie infl uenţarea vieţii politice a României cauzată de viaţa sentimentală a unui rege controversat, i-a adus premiul APTR în anul 2004.

Pe lângă filmul documentar, a fost coordonator de proiect şi art director la albumul de arhitectură “Influenţe Franceze în arhitectura românească” pentru Institutul Cultural Român (2006).

Filmul descrie viata de zi cu zi si traditiile comunitatii aromane din Albania. Este prezentata o succesiune de povesti despre aromanii din Albania: istoria scolii si a bisericii aromane din Corcea si povestea fondatorului celor doua institutii, preotul Haralambie Balamace, sau Tata Lambru, cum a ramas în memoria oamenilor. Moartea lui de martir a fost sursa de inspiratie pentru un cantec popular.

Destinul sau tragic reflecta soarta unui popor care cere “sa nu dispari prea curand”, cum spunea Pandi Bello, dinstins om de cultura aroman din Albania.

Filmul evoca legendarul oras al aromanilor, Moscopole, si încearca sa desluseasca secretul supravietuirii identitare a unei comunitati într-un stat care refuza sa îi recunoasca statutul de minoritate etnica si culturala.

Surse: