Un stat efemer în vecinătatea României – REPUBLICA HUȚULĂ

In perioada 1917 -1920, pe teritoriile care apartinusera fostului Imperiu Austro-Ungar, au luat fiinta cateva state ucrainene efemere : Republica  Ucrainei Occidentale , Hatmanatul, Directoratul, si Republica Sovietica Socialista Ucraineana pro-bolsevica si Republica Huțula.Republica Huțula (Гуцульська республіка) a fost un stat efemer care a  aparut in timpul dezmembrarii Imperiului Austro-Ungar, o republica proclamata la 8 ianuarie 1919,  dupa eșuarea tratativelor de a reuni zona Ucrainei Transcarpatice cu  Republica Populara a Ucrainei Occidentale si a existat pana la 11 iunie 1919.

Un stat efemer in vecinatatea Romaniei – REPUBLICA HUTULA

Intre 1917-1920, in teritoriile care apartinusera fostului Imperiu Austro-Ungar se formeaza cateva state ucrainiene cu existenta distincta si pasagera: Republica Populara Ucraineana, Hatmanatul, Directoratul si Republica Socialista Sovietica Ucraineana (pro-bolsevica) si Republica Hutula.

Teritoriul Republicii Huțule cuprindea zona Ucrainei Transcarpatice (care facea parte din partea ungara a imperiului), dar revendica Pocutia și anumite parți din Ducatul Bucovinei (care facea parte din partea austriaca a imperiului).

Deși la 28 noiembrie 1918 Consiliul Național al Bucovinei votase in majoritate Unirea Bucovinei cu Tara Mama-Romania, aceasta decizie a fost contestata de minoritatea ucraineana din unele localitați cu populație huțula, printre care Izvoarele Sucevei, care a revendicat alipirea lor la Republica Huțula.

Capitala republicii a fost stabilita in orașul Frasin (Iasinia), prim ministru fiind ales Stepan Klochourak (n.27 februarie 1895 – m. 8 februarie 1980).

Acesta a fost activ și in organizarea forțelor armate ale republicii care cuprindeau aproape 1.000 de soldați.

[one_half]

[/one_half]

Republica Huțula a fost desființata atunci cand Republica Sovietica Ungaria a ocupat zona Ucrainei Transcarpatice la 11 iunie 1919 , dar in iulie 1919, cu aprobarea puterilor Antante, Cehoslovacia si-a stabilit suveranitatea asupra Ucrainei Transcarpatice, in timp ce Romania iși asigura suveranitatea asupra intregii Bucovine, iar Polonia asupra Pocuției.

Huțulșcina, denumita și “Țara huțulilor“, este zona locuita de subgrupul ucrainean al hutulilor si se suprapune unor parți din regiunile istorice Bucovina, Maramures, Pocutia, Transcarpatia si in mai mica masura Galitia.

De-a lungul timpului, Țara huțulilor ori doar parți din ea au fost incluse in Cnezatul de Halici, Moldova,Austro-Ungaria, Republica Hutula, Cehoslovacia si URSS.

Actualmente, cea mai mare parte se afla intre granițele Ucrainei, iar extremitatea sudica in Romania.

Tot teritoriul Huțulșcinei se afla in Muntii Carpati, aproape intreaga regiune huțula fiind situata in zone protejate, fiind formata din parcuri naționale și rezervații ale biosferei.

Aproximativ trei sferturi din suprafața Țarii huțulilor e acoperita de paduri, restul in principal de finețe și zone nelocuite.

Huțulii nu sunt considerați o etnie de sine statatoare si par a se inrudi mai mult cultural decat lingvistic, cu ucrainenii si alte populații slavofone ce locuiesc in Munții Carpați și anume cu boikii, rutenii , lemkii și goralii.

Portul este vizibil distinct de cel al populațiilor invecinate, muzica are unele elemente comune cu cea maghiara, in vreme ce unele obiceiuri iși gasesc analogii la alte populații carpatice, cum ar fi maramureșenii vorbitori de romana.

In Huțulșcina s-au nascut personalitati importante ale romanilor cum ar fi preotul ortodox Iraclie Porumbescu (Golembowski), tatal marelui compozitor roman Ciprian Porumbescu , sau Matei Vișniec, poet și dramaturg roman activ in acest moment in Franta.

Surse:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com ,

[2] jurnalulpolitic.blogspot.ro