Categories: Cultural

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

Dragobetele este o sărbătoare de origine dacică, celebrată de români pe 24 februarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri din popor despre această sărbătoare considerată de români echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbîtoare a iubirii.

Dragobetele are radacini foarte vechi, fiind sarbatorit chiar de pe timpul dacilor, dupa cum se precizeaza in volumul Tradiții și obiceiuri romanești, coordonat de editura Flacara. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea in casa și in suflet.

Traditii si obiceiuri de Dragobete

Superstiții sau zicale legate de ziua de Dragobete la români

  • Cand cineva lucreaza in ziua de Dragobete , canta toate pasarile. In ziua de Dragobete se insoțesc pasarile. ( zona Rudeni, Argeș)
  • Dragobete e un flacau iubareț și umbla prin paduri dupa fetele și femeile care au lucrat in ziua de Dragobete, le prind și le fac de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureți …
  • Daca in ziua de Dragobete (24 Faur) ploua, primavara vine devreme. Alții cred ca daca ziua  I si a II-a a aflarii Capului Ioan (Dragobete) vor fi ploioase, primavara va fi frumoasa
  • Daca in ziua de Dragobete este vreme buna atunci baietii și fetele tinere merg in padure pentru a culege primele flori de primavara

Oamenii de la țara iși mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și baieților care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate, de sarbatoare și porneau cu voie buna spre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate pe baiatul care le indragea. Dupa ce iși prindea aleasa, baiatul ii fura o sarutare in vazul lumii, sarut care simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici și celebra zicala:

„Dragobetele sărută fetele!”
Pe un tron aurit apăru Zamolxis
Zeii si zeele dulci prin zâmbiri
Stau împrejurul său, nuzi cu picioarele,
Pe lese fragede de trandafiri,
La dreapta zeului lângă Eudochia,
Nudă cu umerii sta Dragobete
(…) Traianida, Poemă epică națională, de Dimitrie Bolintineanu
Tradiţii şi obiceiuri de Dragobete, 24 februarie
Surse:
[2] Traianida, Poemă epică națională, de Dimitrie Bolintineanu

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

19 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

22 de ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

4 zile ago