Site icon

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

Dragobetele este o sărbătoare de origine dacică, celebrată de români pe 24 februarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri din popor despre această sărbătoare considerată de români echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbîtoare a iubirii.

Dragobetele are radacini foarte vechi, fiind sarbatorit chiar de pe timpul dacilor, dupa cum se precizeaza in volumul Tradiții și obiceiuri romanești, coordonat de editura Flacara. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea in casa și in suflet.

Traditii si obiceiuri de Dragobete

Superstiții sau zicale legate de ziua de Dragobete la români

Oamenii de la țara iși mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și baieților care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate, de sarbatoare și porneau cu voie buna spre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.

Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate pe baiatul care le indragea. Dupa ce iși prindea aleasa, baiatul ii fura o sarutare in vazul lumii, sarut care simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici și celebra zicala:

„Dragobetele sărută fetele!”
 LINK VIDEO
Pe un tron aurit apăru Zamolxis
Zeii si zeele dulci prin zâmbiri
Stau împrejurul său, nuzi cu picioarele,
Pe lese fragede de trandafiri,
La dreapta zeului lângă Eudochia,
Nudă cu umerii sta Dragobete
(…) Traianida, Poemă epică națională, de Dimitrie Bolintineanu
Tradiţii şi obiceiuri de Dragobete, 24 februarie
Tradiţii şi obiceiuri de Dragobete, 24 februarie
Surse:
 
[1] ro.wikipedia.org
 
[2] Traianida, Poemă epică națională, de Dimitrie Bolintineanu
 
Exit mobile version