Dragobetele este o sărbătoare de origine dacică, celebrată de români pe 24 februarie. Iată câteva tradiții și obiceiuri din popor despre această sărbătoare considerată de români echivalentul sărbătorii Valentine’s Day (ziua Sfântului Valentin), sărbîtoare a iubirii.
Dragobetele are radacini foarte vechi, fiind sarbatorit chiar de pe timpul dacilor, dupa cum se precizeaza in volumul Tradiții și obiceiuri romanești, coordonat de editura Flacara. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea in casa și in suflet.
Traditii si obiceiuri de Dragobete
Superstiții sau zicale legate de ziua de Dragobete la români
- Cand cineva lucreaza in ziua de Dragobete , canta toate pasarile. In ziua de Dragobete se insoțesc pasarile. ( zona Rudeni, Argeș)
- Dragobete e un flacau iubareț și umbla prin paduri dupa fetele și femeile care au lucrat in ziua de Dragobete, le prind și le fac de rasul lumii, atunci cand ele se duc dupa lemne, flori, bureți …
- Daca in ziua de Dragobete (24 Faur) ploua, primavara vine devreme. Alții cred ca daca ziua I si a II-a a aflarii Capului Ioan (Dragobete) vor fi ploioase, primavara va fi frumoasa
- Daca in ziua de Dragobete este vreme buna atunci baietii și fetele tinere merg in padure pentru a culege primele flori de primavara
Oamenii de la țara iși mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și baieților care, in ziua lui Dragobete, se primeneau in haine curate, de sarbatoare și porneau cu voie buna spre padure, pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.
Inspre ora pranzului, fetele porneau in goana spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine cate pe baiatul care le indragea. Dupa ce iși prindea aleasa, baiatul ii fura o sarutare in vazul lumii, sarut care simboliza legamantul lor de dragoste pe intregul an de zile. De aici și celebra zicala:
„Dragobetele sărută fetele!”
- Mihai Viteazu trece de la 13 iulie 1601 prin Satu Mare cu 8000 de mercenari aflaţi sub comanda sa, după care îşi stabileşte tabăra pentru popas pe câmpia Moftinu Mic - 13 iulie 2025
- 12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești - 12 iulie 2025
- 11 iulie 1848 – Lajos Kossuth cere recrutarea de soldați pentru armata ungară, inclusiv din Transilvania, ceea ce provoacă rezistență la recrutare din partea românilor - 11 iulie 2025