TERRA ROMANORUM – TARA ROMANILOR – ROMANIA – ROMANI

TERRA ROMANORUM – ŢARA ROMÂNILOR – ROMÂNIA – ROMÂNI

Numele poporului si al tarilor romane

Numele nostru, generic si stravechi, acela pe care-l intrebuinteaza poporul, este numele de ruman. Forma roman pare a fi mai noua – o gasim in secolul al XVI-lea in Paliia de la Orastie – si se datoreste influentei literare.

Ruman este insa vechiul nume al romanilor, modificat dupa legile dezvoltarii limbii noastre.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


TERRA ROMANORUM – TARA ROMANILOR – ROMANIA – ROMANI

Santem singurul popor romanic care am pastrat numele vechilor stapanitori; fragmentul etnic al “romansilor” sau retroromanilor din Alpi (sudul Elvetiei si nordul Italiei) e prea putin numeros – cateva zeci de mii – spre a fi pus alaturi.

“Romanii nu sunt nicaieri colonisti, venituri, oamenii nimanui, ci, pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, populatie nepomenit de veche, mai veche decat toti conlocuitorii lor.” (Mihai Eminescu).

Pe langa acest nume generic si stravechi, am mai avut si alte nume, locale, dupa formatiunile politice sau individualitatile geografice in care locuiam.

Ni s-a spus si ne-am spus, astfel, olteni, munteni, moldoveni, ardeleni, sau transilvaneni, dobrogeni, banateni si maramureseni. Chiar in cuprinsul regiunilor care au determinat aceste numiri, s-au format apoi alte denumiri, corespunzand unor impartiri si mai mici, unor tinuturi caracteristice.

Astfel, s-au deosebit in Transilvania barsanii (in tara Barsei), marginenii (in regiunea Sibiului) si motii (in Muntii Apuseni); in Moldova, vrancenii (in Vrancea).

O diferentiere a avut loc si in legatura cu opozitia dintre munte si campie. Locuitorii celui dintai, specializati in pastorie, s-au numit si mocani, in timp ce aceia care stateau la ses, indeletnicindu-se mai mult cu agricultura, au purtat numele de cojani.
Ca si pentru popor, a existat si pentru tara un nume stravechi si generic: acela de Tara Romaneasca.

Este numele care s-a pastrat si dupa intemeierea statului, pentru tinutul dintre Carpati si Dunare – aci e Vlasca gasita de slavii migratori – cat si pentru o regiune intreaga din Transilvania, pomenita in secolul al XIII-lea sub numele de “Terra Blacorum”.

Venirea ungurilor si formarea celor doua state romanesti a dus la crearea unor noi denumiri, oficiale, in legatura fie cu asezarea geografica, fie cu intemeietorul statului si al dinastiei.
Numele oficial al Tarii Romanesti, intrebuintat de cancelaria domneasca, este, in documentele slave si grecesti Ungrovlahia, in cele latinesti, Transilvania.

Si unul si celalalt au un inteles geografic: cel dintai, de origine greaca, inseamna “Vlahia de langa Ungaria”, spre a o deosebi de cealalta Vlahie, din peninsula Balcanica; cel de-al doilea are intelesul de “tara de dincolo de munti” (Alpi e luat aci cu intelesul generic de munte).

Uneori, i se mai spune tarii Basarabia, dupa intemeietorul dinastiei; se intrebuinteaza de asemenea numirea de Muntenia.
Moldova poarta, in documentele cancelariei domnesti, de obicei acest nume, care este numele raului; cateodata, i se spune si Moldovlahia.

In actele grecesti, gasim uneori numirile Rusovlahia (adica Vlahia de langa Rusia) si Maurovlahia (Vlahia Neagra).

Turcii o numesc, dupa intemeitor, Bogdanili (tara lui Bogdan) sau Cara-Bogdan (Bogdania neagra).
Transilvania (mai rar Ultrasilvania) e un termen de origine culta, datorit cancelariei latine a regilor Ungariei. Inseamna “tara de dincolo de paduri”: asa se infatisa ea pentru ungurii din pusta.

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, “Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri si pana astazi”, 1975, editura Albatros , pag. 245).

TERRA ROMANORUM – ŢARA ROMÂNILOR – ROMÂNIA – ROMÂNI
TERRA ROMANORUM – ŢARA ROMÂNILOR – ROMÂNIA – ROMÂNI

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info