Miorita la aromani. Episoade si teme

In legatura cu ultimul episod al baladei, cel al maicii batrane, s-a remarcat deja ca „motivul mamei care isi cauta fiul […] este general si nu se limiteaza numai la tara noastra” (Fochi 1964: 285). In acelasi sens s-au pronuntat M. Gaster, D. Caracostea, T. Papahagi. In creatia popular aromana, exista doua atestari ale acestui motiv, la P. Papahagi, care nu au fost luate in discutie pana in prezent: este vorba de mama care isi caută fiii plecati in strainatate.

Miorita la aromani. Episoade si teme

In ceea ce priveste raportul dintre fiu si mama, amintim numeroasele variante in care, aflat în pragul mortii, tanarul isi indreapta gandul spre mama. Este un motiv larg raspandit in poezia neogreaca, in care cel aflat pe moarte isi indreapta primul lui gand catre mama (dupa care urmeaza sora si apoi sotia) (cf. Papahagi T. 1944).

In legatura cu nunta mioritica si cadrul nuptial, cu care se îicheie episodul maicii batrane si balada Miorita in varianta moldo-munteana, s-a aratat ca elementele care le compun vin din bocet (Caracostea si Fochi). Cele doua motive cunosc o raspandire foarte larga, la numeroase popoare, inclusiv la cele din Balcani.

Au fost semnalate numeroase atestari si in lirica popular aromana. Dorim sa notam aici un singur element. Motivul nuntii mioritice, de fapt al alegoriei mortii, are la baza un motiv mai simplu, al tainuirii mortii, care este bogat documentat in materialul aromanesc. Prietenii sau tovarasii de munca ai celui mort sau ucis tainuiesc moartea in fata membrilor familiei acestuia: fata de tata, sora, sotie, dar mai ales fata de mama:

– Iu luavet, lai, Tahlu a meu? / – Tahlu armasi nsusŭ tu munti; / Nsusŭ tu munti s-l’ea aγoγea „ – Unde e Tahu al meu? – Tahu-a ramas sus în munte, / Sus în munte ca să încaseze câştigul” (Saramandu 1982: 292).

In loc sa recurga la alegoria mortii, muribundul recurge adesea la formula mai simpla a tăinuirii mortii, rugandu-i pe tovarasii de munca sa transmita familiei – de obicei mamei – ca nu i s-a intamplat nimic rau sau ca urmeaza sa revina in curand acasa.

Incadrat in episodul maicii batrane, acest motiv al tainuirii mortii fata de membrii familiei, foarte frecvent in variantele aromane, reflecta un tip stravechi de relatii de familie, in cadrul restrans al unei comunitati de tip patriarhal.

Textul face parte din articolul „MIORITA LA AROMANI” ingrijit de Nicolae Saramandu si poate fi accesat si descarcat gratuit de pe site-ul Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromane de la urmatoarea adresă:
http://www.proiectavdhela.ro/pdf/n_saramandu_miorita.pdf

Cioban în Bugeac, în 1940

Sursa: [1] Proiect Avdhela

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

4 Mai 1775 – A avut loc o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată de Poarta Otomană monarhiei habsburgice

În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…

2 zile ago

MAE dezminte “lista neagră” a Administrației americane referitoare la sancțiuni impuse găștii uzurpatoare

Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…

2 zile ago

Invitație la lectură: Secția Amazoanelor – File din istoria spionajului horthyst pe teritoriul României

Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…

3 zile ago

Melancolie

Eram și noi ca stele aprinse în boltă Clipesc fermecător și se salută Am dat…

6 zile ago

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

o săptămână ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

o săptămână ago