Statul Liber din Fiume reprezinta de fapt un oras /formatiune statala (cu o suprafata totala de doar 28 km2) la frontiera dntre Italia si Croatia, constituita in urma unei interventii armate puse la cale de un grup de nationalisti sub comanda poetului Gabriele D’Annunzio. Actualmente, orasul Rijeka din cantonul Primorje-Gorski kotar (Croatia).
Statul Liber din Fiume (ISTRO-ROMANIA)
In urma dezmembrarii Imperiului Austro-Ungar dupa Primul Razboi Mondial s-au reaprins discutiile si s-au redeschis negocierile despre apartenenta orasului Rijeka; trebuia decis daca acesta apartinea Regatului sarbilor, croatilor si slovenilor ( regatul ce va deveni mai tarziu fosta Iugoslavie) sau Italiei. Nedorind sa mai astepte rezultatul negocierilor, nationalistii italieni, sub comanda poetului Gabriele D’Annunzio, au proclamat in orasul Rijeka, intre anii 1920 si 1924, Statul liber din Fiume.
Ca urmare a tratatului de la Roma, orasul a fost anexat de catre Italia, iar incepand cu 1943 Germaniei, ca parte din zona litoralului adriatic. Germanii au fortificat masiv orasul Rijeka, ca parte din Ingrid Line, ale carei ramasite inca se mai pastreaza si acum. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul Rijeka a fost cedat fostei Iugoslavii unde a ramas in componenta acesteia pana in anul 1991, atunci cand el a revenit Croatiei, in urma razboiului de independenta al croatilor. Daca pana in anul 1945, anul in care orasul a fost cedat Iugoslaviei, majoritatea locuitorilor era constituita din italieni, astazi peste 80% dintre locuitori sunt croati.
Gabriele d’Annunzio
Erou national in urma ocuparii, in 1919, a orasului Fiume, si idol al lui Musolini pentru care a si creat celebra si dispretuitoarea deviza “Me ne frego” (“Ma doare in cot”) si caruia i-a dat ideea de a repune la loc de cinste vechiul salut roman cu bratul si mana intinse, care aveau sa aiba parte de o trista intrebuintare.
Timp de un an scriitorul, a domnit ca dictator peste minusculul regat din Fiume (Rijeka de astazi, in Croatia), ca intr-un laborator ideologic, punand la punct strategii si tactici care aveau sa fie utilizate fara scrupule de Mussolini.
In urma tratatului de la Rapallo (12 noiembrie 1920), zona Fiume e recunoscuta drept stat independent.D’Annunzio declara razboi Italiei, dar, in ajunul Craciunului din acelasi an este nevoit sa fuga, in urma incercuirii orasului de catre fortele navale italiene. Desi statul Fiume avea sa supravietuiasca pana in 1924 cand a si fost integrat Regatului Italiei, sublima cariera politica a scriitorului este compromisa.
Surprinderea mare pentru toti romanii si mai ales pentru istro-romani este drapelul romanesc cu culorile rosu-galben-albastru pe orizontala pe care le regasim la STATUL LIBER FIUME.
Statul liber( Fiume in romana inseamna rau sau fluviu) si-a castigat independenta de Austro-Ungaria in 1918 si a fost ocupat in septembrie 1919 de trupe paramilitare-asa zisele camasi negre, care au devenit ulterior in Italia, miscarea fascista.
Datorita sustinerii independentei statului din partea SUA, are loc sfarsitul ocupatiei in 1920, iar in 1921 Andrei Glavina revenit de la studii din Romania, infiinteaza la Susnievita prima scoala in limba romana cu circa 430 elevi.
In anul 1924 Statul Liber Fiume este anexat Italiei impreuna cu Terra dei Cicci (istro-romanii zic cire in loc de cine si bire in loc de bine), pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.Tot din regatul Italiei au facut parte orasele Valaho-dalmatiene Zara si Ragusa.
Peninsula Istriei care a fost impartita administrativ pana in 1924 intre regatul Italiei in zona occidentala si statul liber Fiume in zona orientala, este ocupata de armatele lui Tito si anexata Iugoslaviei, mai putin orasul Trieste care revine Italiei. Au loc astfel deportari masive si de curatare etnica a zonei (circa 400.000 persoane) de istro-romani si venetieni, unii isi gasesc refugiu in Italia altii emigreza in America si Australia.Astfel ocupatia slavilor pune sfarsit ultimului stat liber romanesc din vestul Balcanilor.
De amintit ca atestari de formatiune statala romaneasca in Istria dateaza din 1300 in timpul principelui Radu, iar in localitatea dalmatiana Ragusa a fost atestat in 1397 principele Ioan, nepotul lui Mircea cel Batran, cel care a fost contemporan cu Alexie Anghel ultimul cezar al Valahiei macedo-romanilor.
Surse / Note / Sursa imagini :
[1] info-valahia.blogspot.ro[2] Istoria lui Corto Maltese. Pirat, anarhist și visător, Mircea Mihăieș[3] istriaitaliana.wordpress.com/2012/11/07/quis-contra-nos/[4] http://xoomer.virgilio.it/histria/citta/fiume/fiume.htm[5] http://blog.dnevnik.hr/rijeka-drzava/2012/11/index.html[6] http://www.rijekadanas.com/tag/slobodna-drzava-rijeka/