Grupul de rezistenta a lui Ciutac. Rezistenta anticomunista in Moldova dintre Prut si Nistru.

Membrii Comisiei prezidentiale din Republica Moldova pentru cercetarea si aprecierea regimului totalitar comunist, datorita accesului la fondurile de arhiva secretizate, au posibilitatea sa completeze multiplele brese care persista in investigarea acestei tematici.

Grupul de rezistenta a lui Ciutac. Rezistenta anticomunista in Moldova dintre Prut si Nistru.

In Arhiva MAI am depistat documente inedite care se refera la grupul de rezistenta al lui Ciutac, care „teroriza activistii sovietici si de partid”.

Grupul armat al lui Ciutac era format din mai multe persoane inarmate. Asa cum mentioneaza si documentele de arhiva, acest grup de rezistenta a avut numeroase ciocniri armate cu trupele NKVD-ului si militiei.

In ciocnirea din 23 decembrie 1951, unul dintre cei mai activi membri al acestui grup, Guzun Andronic, a fost omorat. Alţi doi fusesera retinuti. In urma mai multor ciocniri armate, cinci membri ai grupului au fost ucisi sau arestati. Mai ramaneau in libertate liderul grupului, Ciutac si colegul sau, Ursu, care intrase in adanca ilegalitate si erau imposibil de retinut.

Asa cum relateaza si documentele de arhiva, intrucat toate masurile intreprinse de efectivele de militie de la Vadul lui Voda – actiunile operative active, cum ar fi ambuscada, invaluirea, ciocnirea armata, au esuat, fiind substituite cu activitatea camuflata de agentura in zona posibilelor actiuni ale acestui grup.

In satele Micauti si Drasliceni, r. Vadul lui Voda, unde se presupunea ca ar fi putut sa apara ultimii doi membri ai acestui grup de rezistenta – Ciutac si Ursu, au fost trimisi doi ofiteri de militie, deghizati in specialisti in irigatie. Pentru reusita acestei operatiuni si pentru camuflarea cat mai sigura a celor doi militieni, Ministerul Agriculturii, la solicitarea celui de Interne, a oferit militienilor – capitanul Matuzenko, seful sectiei criminalistica, Vadul lui Voda, si locotenent-inferior Harjevski, tehnica pentru irigare si acte de specialisti in domeniul irigatiei, cu care acestia urmau sa se legitimeze, in caz de nevoie.

Cu toate acestea, operatiunea de interceptare si retinere a lui Ciutac si Ursu nu a dat rezultate, cel putin pana in ianuarie 1952.

Care a fost destinul celor doi participanti la rezistenta anticomunista, ramane de vazut in urma ulterioarelor investigatii de arhiva.”

(Ion Varta)