Regiunea Autonoma Maghiara: Polita de asigurare a lui Stalin

Stalin a ramas mereu preocupat de controlul sovietic asupra Romaniei. Atsfel, cand Dej a eliminat “Biroul Moscova” din controlul asupra afacerilor Romaniei, Stalin a impus Regiunea Autonomă Maghiara, institutionalizand statutul de facto de protectorat al Moscovei. Aceasta preocupare sovietica pentru transplantarea structurilor “regiunii autonome” a fost total unica in cadrul Blocului Sovietic.

Regiunea Autonoma Maghiara: Polita de asigurare a lui Stalin

Amendamentele lui Stalin la noua Constitutie a Romaniei nu recunoasteau Romania ca stat unitar si sporeau posibilitatea federalizarii Romaniei. Stalin a mai solicitat ca în Constitutie sa fie inclus un preambul in care sa se specifice ca Romania isi datora existenta “istoricii victorii a Uniunii Sovietice” si “eliberarii de catre glorioasa armata sovietica”.

Oficialitatilor romane li se cerea sa-si paraseasca posturile in timp ce le lua locul noua conducere maghiara etnica, numita de adjunctul ministrului de interne, ungurul Janos Vincze (Ion Vințe). Incă o data, romanii au devenit “strainii insultati sau amenintati public” de extremistii locali, iar Bucurestiul nu era capabil sa intervina in vreun fel.

In 1952 existau organizatii de partid in 351 din cele 428 de sate din RAM. Cele 77 sate fara organizatii se aflau in principal in “asezarile romanesti din regiunile Reghin si Targu Mures”. Romanii din regiune au fost astfel exclusi de la exercitarea vreunei influente politice locale.

Lajos Csupor, conducator al RAM de-a lungul intregii sale existente, a mentinut un contact strans cu reprezentantii militari si consulul sovietic din Cluj (in acelasi timp ofiter KGB), Albert Petrovici Akulov, precum si cu diplomatii maghiari. De exemplu, militarii sovietici aveau comandamente in Targu Mures, Sfantu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Cluj, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Sighet, Simleu Silvaniei si Huedin.

“Mica Ungarie” creata de Stalin nu a intarit nici loialitatea maghiara fațta de Romania si nici nu a linistit Budapesta. Nici nu fusese aceasta intentia lui Stalin. Autoritatile din RAM au ramas dependente de protectorii sovietici, populația maghiara a devenit si mai putin atasata de orice identitate civica romaneasca, iar Ungaria a continuat sa faca presiuni pentru concesii teritoriale si o autonomie mai extinsa.

Spre exemplu, ambasada Ungariei din Romania a solicitat ca o harta a RAM sa fie inclusa ca anexa la harta Ungariei, intr-un atlas geografic aflat in curs de pregatire. Ministrul roman de Externe a intrebat daca Ungaria considera ca RAM era parte integranta a Romaniei sau o anexa a Ungariei.

Pe 6 aprilie 1955, o delegatie a PCR, formata din Bodnaras, Ministrul de Externe Simion Bughici si Janos Fazekas, s-au intalnit cu conducatorii partidului Comunist Ungar, Rakosi, Gero si Andras Hegedus, la Budapesta. Delegatia romana i-a condamnat pe maghiari pentru ca ridicasera pretentii teritoriale, precum si refuzul Budapestei de a recunoaste fara echivoc frontierele stabilite prin tratatul de pace, cat si pedalarea insistenta a lui Rakosi pe problema Transilvaniei, ca si cum problema posesiei ar fi fost nerezolvata.

Romania a solicitat oficial Budapestei sa inchida Biroului de pașapoarte de la Cluj, care fusese infiintat in 1949 pentru a facilita transferul zecilor de mii de cetateni maghiari stabiliti în Transilvania in perioada ocupatiei hortiste. “Singura justificare pentru mentinerea acestui birou”, a declarat Ministrul de Externe roman, era “mentinerea iluziei si sperantei ca problema Transilvaniei nu era definitiv rezolvata”, pozitie care dauna atat Romaniei, cat si Ungariei “si nu folosea decat dusmanilor nostri”.

Larry L. Watts, Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania.