Care sunt consecintele reformei de descentralizare a invatamantului romanesc? Simplu. Continuitatea politica postdecembrista sau transferul de putere catre urmasi. Era unica solutie a clasei politice de a mentine acelasi sistem politic republican parlamentar “de tranzitie” (dupa altii neo-comunist) cu orice risc. Dupa nici doi ani de la aplicarea ei scopul a fost atins dupa formula: “dezbina si conduce”. Am sa va dau cel mai elocvent exemplu:
In judetul X, localitatea Y, anul acesta s-a scos la concursul pentru transfer un post de limba romana. Pe langa activitatea extrascolara necesara unui cadru didactic care intocmeste un anumit punctaj, criterul esential de selectare a dosarelor le-au reprezentat anumite conditii impuse de institutia cu pricina. Aceste conditii au fost absolut legale, indiferent de obiectivitatea sau subiectivitatea acestora. Departe de mine gandul sa contest legalitatea concursului.
Senzational: Legea descentralizarii invatamantului romanesc, o stimulare a coruptiei la nivel national
Si acum exemplul: profesorul de limba romana trebuia sa aiba obligatoriu 9,50 media de licenta si studiile de master in informatica. O mare surpriza la aflarea rezultatelor! Dintre toti candidatii doar un singur candidat intrunea aceste conditii. Exemplele sunt multiple aproape poate pentru fiecare judet in parte. Ce parere aveti dragi romani? Cat de democratica poate fi legea lui “Funeriu”? Unde mai poate fi vorba de competenta cand institutiile publice devin “propietati private” ale clasei politice? Cine se face vinovat pentru degradarea invatamantului romanesc daca nu chiar fostii ministrii care au politizat educatia, intocmai ca regimul comunist odinioara?
Au lucrat acestia in invatamantul preuniversitar sa inteleaga necesitatile comunitatilor locale? Au intrebat domniile lor vreodata cadrele didactice daca vor astfel de reforme? Si-au asumat responsabilitatea ministeriala? Daca da, atunci ei sa raspunda penal pentru investitiile confuze din ultimii douazeci de ani.
Astfel raman in atentie doar doua variante ale strategiei politice diabolice la care s-au facut partasi:
- fie s-au multumit sa copieze modele europene straine si nu le-au adaptat la contextul social, economic si cultural al educatiei nationale si in cazul acesta sunt complet “idioti”,
- fie pur si simplu au acceptat asimilarea educatiei romanesti intereselor mondiale intocmai ca mai toata economia noastra si in acest caz, Romania nu este altceva decat cel mult o colonie a marilor puteri, iar ei sunt tradatori ai intereselor nationale.
Prin urmare, mica presa libera din Romania inca mai asteapta reactia opiniei publice, a societatii civile si a asa numitelor organizatii non-guvernamentale.
Autor: Ioan Constantinescu Motru