La 9 iunie 1856 Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”; în scurt timp a devenit imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unității naționale românești.Hora Unirii este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cântă mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit cele doua principate romanesti, Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
“Hora Unirii” este poate una dintre cele mai frumoase si mai rostite poezii ale lui Vasile Alecsandri, poetul pentru care orice incercare de separare a romanilor in moldoveni si muntenti era fara sens. Unirea celor doua mici principate romanesti nu s-a petrecut doar la nivel politic ci si la nivel sufletesc.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Fostul deputat in legislatura 2000-2004, Metin Cerchez, ales in Constanta pe listele partidului minoritatii turce, este de o buna bucata de vreme foarte activ atat pe retelele de socializare cat si pe blogul sau personal, pe care posteaza constant subiecte interesante despre anumite activitati de coruptie din zona Dobrogei, dar […]