Apologia Miscarii Legionare va fi pedepsita cu inchisoare. Presedintele Klaus Iohannis a promulgat legea “pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.” Apologia Miscarii Legionare sau negarea holocaustului pe teritoriul tarii noastre vor fi pedepsite cu inchisoare incepand de la 3 luni pana la 3 ani.
In timpul regimului bolsevic /cominternist din Romania, una dintre cele mai des utilizate arme ale regimului era acuzatia de fascism impotriva oricarui nefericit pe care li se punea pata criminalilor ce conduceau pe atunci tara prin teroare si groaza. Astfel, mare parte din intelectualitatea si elita cea mai de seama a Romaniei a fost decimata de catre “Moartea Rosie” care venea de la rasarit.
Ce garantie au romanii ca aceasta “lege” nu se transforma de fapt intr-o veritabila arma precum cea folosita de catre cominternisti in anii de teroare de dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial? Cine va hotari cat de “fascist” este sau nu un cetatean roman sau vreo organizatie nationalista? Cine va hotari daca nu cumva merita iarasi arestat si amendat un tanar care flutura pe o scena drapelul Romaniei?
Romania anului 2015 incepe sa semene tot mai mult cu “Republica Bolsevica Romaneasca” si tot mai putin cu acea tara la care visau multi dintre romaniii care si-au varsat sangele in strada in 1989. Regimul lui Klaus Iohannis tinde spre a fi aidoma regimului de teroare al unuia dintre cei care ocupa un loc de frunte in galeria calailor si prigonitorilor neamului romanesc: Ana Pauker. Romanii au crezut ca voteaza un “neamt” care va fi un nou Carol I, dar s-au inselat amarnic.
Politia gandirii si noii comisari ideologici din Romania vor prigoni la adapostul “legii” pe toti aceia care nu sunt de acord cu “adevarul” standardizat de catre propaganda corectitudinii politice, o sintagma pe atat de ipocrita si de inepta pe cat este alaturarea dintre cele doua cuvinte: “corectitudine” si “politica”.