Categories: Istorie

Pe 30 august 1877 dorobantii au ridicat tricolorul romanesc deasupra redutei otomane Grivita

„Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel și trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră […]; deşi am avut simţitoare pierderi, deşi deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei.”, -ordinul de zi nr. 58, din 5/17 septembrie 1877 al principelului Carol I.

Pe 30 august 1877 dorobantii au ridicat tricolorul romanesc deasupra redutei otomane Grivita

Bătălia de la Griviţa I a fost prima operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă. Cucerirea redutei Griviţa şi deschiderea drumului către Plevna (Bulgaria) au fost plătite cu prețul a 2.565 de morţi şi răniţi, printre care s-au aflat şi eroii: maiorul George Sonţu şi capitanul Valter Mărăcineanu.

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Sonţu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acţiuni ofensive. Lipsa hărților şi a referinţelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din fața Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Situaţia din teren arăta cu totul diferit față de informaţiile existente, Divizia 3 Infanterie acţionând împotriva unei alte redute, despre existenţa căreia nu se ştia şi care va fi numită ulterior Griviţa 2.

Trupele române au efectuat trei atacuri nereuşite asupra redutei, soldate cu pierderi importante și cu retragerea pe poziţii mai sigure. Abia un al patrulea asalt, realizat prin învăluire şi din două părţi, care a beneficiat şi de sprijin rusesc a reuşit să-i alunge pe turci din dispozitiv şi să-şi adjudece victoria. Rămăşiţele garnizoanei otomane au părăsit locaţia şi s-au îndreptat către Griviţa 2, abandonând în mâinile armatei române drapelul, echipamentele militare, răniţii şi hrana.

La Griviţa a fost prima victorie pentru obţinerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. România a reuşit să-şi obţină independenţa, plătită cu sânge, la Congresul de pace de la Berlin, din anul următor.

Sursa: www.mapn.ro

[tp_product id=”194125054″ feed=”396″]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

1 Mai 1359 – Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol

După o lungă perioadă conflictuală cu regatul Ungariei, care făcea presiuni chiar mai mari decât…

22 de ore ago

EXCLUSIV! Silvestru Șoșoacă reclamat AIUREA la CNCD pentru antițigănism?

Viața lui Dumitru-Silvestru Șoșoacă nu este ușoară nici măcar după excluderea sa din propriul partid,…

o zi ago

29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…

2 zile ago

28 Aprilie 1502 – Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”

La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…

3 zile ago

Fenomenul Seghedin, la fel de cutremurător ca Fenomenul Pitești

În conștiința colectivă recentă a poporului român, Fenomenul Pitești are o mai mare rezonanță decât…

4 zile ago

27 Aprilie 1956 –  Ana Pauker a susținut cu tărie că trebuie să se elibereze pașapoarte tuturor persoanelor care vor să plece în Israel

Din Stenogramele ședintelor Biroului Politic al Secretariatului Comitetului Central al PMR (n.r. Partidul Muncitoresc Român),…

4 zile ago