Categories: Ucraina

LIMBA ROMÂNĂ – LUMINA DIVINĂ A SPERANŢELOR ROMÂNILOR ÎNSTRĂINAŢI DE PATRIE

Pe o undă înrourată în lacrima graiului matern – „Limba este întâiul mare poem al unui neam”, scria Lucian Blaga. Pentru noi, românii înstrăinaţi de Ţară, Limba Română e o sărbătoare de suflet, este izvorul nesecat din care sorbim existenţa, piatra de temelie a identităţii, catargul ce ne ţine verticalitatea şi ne duce dăinuirea, e cel mai dulce şi frumos grai din lume. Limba Română ne este ca un altar, la care ar trebui să ne închinăm în fiecare zi. Spre marea noastră durere, mulţi români din ţinut îşi înstrăinează copiii de rădăcinile Neamului, de Grai, astfel se dezic de strămoşi.

Deşi ne-am sărbătorit Sfântul Grai la 31 august, cu toţi românii de pretutindeni, omagierea Limbii Române, organizată de Societatea „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuţi, în persoana Excelenţei sale dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi dl Ionel Ivan, ministru consilier, a continuat în dulcea Bucovină a lui Eminescu şi duminica precedentă, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, cu  lansările de carte ale scriitorului  Dumitru Covalciuc,  Tatianei Vlad Guga,  profesorului Silvestru Pânzaru din România, a revistelor „Surâsul Bucovinei”, „Moldova literară”, prezentate de Paraschiva Abutnăriţei, vizionarea documentarului „Satul meu pe două hărţi”, despre istoria satului Proboteşti, realizat de Redacţia emisiuni în limba română, TV Bucovina, autor Leonid Parpauţ şi regizor Iulia Toderean, vernisarea expoziţiei „Familia Flondor”,  colecţie de documente  găzduite de Arhiva Regională de Stat din Cernăuţi, referitoare la viaţa şi activitatea marelui patriot român Iancu Flondor, artizanul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, prezentate de publicistul şi scriitorul Dumitru Covalciuc, de arhivistul Dragoş Olaru, cu depuneri de flori la monumentele geniului  literaturii române –  Mihai Eminescu (oaspeţii dragi din România, printre care şi amica noastră Florica Melnic, surprinzându-ne plăcut printr-un buchet de cântece patriotice şi romanţe pe versurile Poetului) şi cobzarului Taras Şevcenko.

Pe o undă înrourată în lacrima graiului matern, cea de-a 26-a ediţie a Sărbătorii naţionale „Limba noastră cea Română”, la care a fost prezentă aproape întreaga echipă a misiunii diplomatice române – dnii Ionel Ivan, diplomaţii Edmond Neagoe şi Lucian Ionuţ Indreiu, în frunte cu dna Eleonora Moldovan, Excelenţa Sa Sebastian Ioan Hotca, Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni,  inaugurată de preşedintele Societăţii Vasile Bâcu, s-a înălţat spre cerurile Catedralei Limbii Române cu ruga „Tatăl nostru”, rostită cu evlavie de preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, vibrând armonios prin imnurile înălţate Graiului şi Neamului de maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de maestro Dumitru Caulea, prin melodioasele şi duioasele voci ale „Fetelor din Bucovina”, îndrumate de Luminiţa Demeanic, răsfăţându-l, alintându-l şi ademenindu-l pe Puiu Gheorghiţă.

A vorbi în limba română este obligaţia morală a fiecăruia faţă de mamă, de bunică…

„Limba noastră-i o comoară”, citându-l pe A. Mateevici, Excelenţa Sa Sebastian Ioan Hotca, Secretar de Stat pentru românii de pretutindeni, graţie bunăvoinţei căruia au fost aprobate foarte multe proiecte, fapt pentru care îi mulţumim,dând citire mesajul de felicitare al Ministerului, i-a îndemnat pe românii din istorica provincie să aibă grijă în fiecare zi de această comoară: „Dragi români! Folosesc această formulă, aceste cuvinte  pentru a vă cuprinde pe toţi, pentru că aici, la Cernăuţi, găsesc români adevăraţi. De fiecare dată când vin simt o bucurie deosebită. Vă transmit salutul şi îmbrăţişările cele mai călduroase pentru tot ceea ce faceţi pentru păstrarea limbii române, a identităţii culturale în zonă”.

Cititi intreg articolul pe zorilebucovinei.com

[tp_product id=”194134510″ feed=”396″]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

o zi ago

15 septembrie 1944 – Jertfa de la Sărmașu, rana vie a neamului românesc

Ziua de 15 septembrie 1944 rămâne înscrisă cu sânge și lacrimi în istoria neamului românesc…

o zi ago

Comemorare Radu Ciuceanu – 12 septembrie 2025

Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu…

2 zile ago

Clujul însângerat: jertfa românilor din noaptea de 14-15 septembrie 1940

În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități…

2 zile ago

13 Septembrie 1940 – Masacrul de la Ip, cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania

Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…

2 zile ago

11 septembrie 1940 – Românii din Someșeni și Florești, supuși la torturi groaznice de către horthyști

Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…

4 zile ago