Pe o undă înrourată în lacrima graiului matern – „Limba este întâiul mare poem al unui neam”, scria Lucian Blaga. Pentru noi, românii înstrăinaţi de Ţară, Limba Română e o sărbătoare de suflet, este izvorul nesecat din care sorbim existenţa, piatra de temelie a identităţii, catargul ce ne ţine verticalitatea şi ne duce dăinuirea, e cel mai dulce şi frumos grai din lume. Limba Română ne este ca un altar, la care ar trebui să ne închinăm în fiecare zi. Spre marea noastră durere, mulţi români din ţinut îşi înstrăinează copiii de rădăcinile Neamului, de Grai, astfel se dezic de strămoşi.
Deşi ne-am sărbătorit Sfântul Grai la 31 august, cu toţi românii de pretutindeni, omagierea Limbii Române, organizată de Societatea „Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuţi, în persoana Excelenţei sale dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, şi dl Ionel Ivan, ministru consilier, a continuat în dulcea Bucovină a lui Eminescu şi duminica precedentă, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, cu lansările de carte ale scriitorului Dumitru Covalciuc, Tatianei Vlad Guga, profesorului Silvestru Pânzaru din România, a revistelor „Surâsul Bucovinei”, „Moldova literară”, prezentate de Paraschiva Abutnăriţei, vizionarea documentarului „Satul meu pe două hărţi”, despre istoria satului Proboteşti, realizat de Redacţia emisiuni în limba română, TV Bucovina, autor Leonid Parpauţ şi regizor Iulia Toderean, vernisarea expoziţiei „Familia Flondor”, colecţie de documente găzduite de Arhiva Regională de Stat din Cernăuţi, referitoare la viaţa şi activitatea marelui patriot român Iancu Flondor, artizanul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, prezentate de publicistul şi scriitorul Dumitru Covalciuc, de arhivistul Dragoş Olaru, cu depuneri de flori la monumentele geniului literaturii române – Mihai Eminescu (oaspeţii dragi din România, printre care şi amica noastră Florica Melnic, surprinzându-ne plăcut printr-un buchet de cântece patriotice şi romanţe pe versurile Poetului) şi cobzarului Taras Şevcenko.
Pe o undă înrourată în lacrima graiului matern, cea de-a 26-a ediţie a Sărbătorii naţionale „Limba noastră cea Română”, la care a fost prezentă aproape întreaga echipă a misiunii diplomatice române – dnii Ionel Ivan, diplomaţii Edmond Neagoe şi Lucian Ionuţ Indreiu, în frunte cu dna Eleonora Moldovan, Excelenţa Sa Sebastian Ioan Hotca, Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, inaugurată de preşedintele Societăţii Vasile Bâcu, s-a înălţat spre cerurile Catedralei Limbii Române cu ruga „Tatăl nostru”, rostită cu evlavie de preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, vibrând armonios prin imnurile înălţate Graiului şi Neamului de maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijaţi de maestro Dumitru Caulea, prin melodioasele şi duioasele voci ale „Fetelor din Bucovina”, îndrumate de Luminiţa Demeanic, răsfăţându-l, alintându-l şi ademenindu-l pe Puiu Gheorghiţă.
A vorbi în limba română este obligaţia morală a fiecăruia faţă de mamă, de bunică…
„Limba noastră-i o comoară”, citându-l pe A. Mateevici, Excelenţa Sa Sebastian Ioan Hotca, Secretar de Stat pentru românii de pretutindeni, graţie bunăvoinţei căruia au fost aprobate foarte multe proiecte, fapt pentru care îi mulţumim,dând citire mesajul de felicitare al Ministerului, i-a îndemnat pe românii din istorica provincie să aibă grijă în fiecare zi de această comoară: „Dragi români! Folosesc această formulă, aceste cuvinte pentru a vă cuprinde pe toţi, pentru că aici, la Cernăuţi, găsesc români adevăraţi. De fiecare dată când vin simt o bucurie deosebită. Vă transmit salutul şi îmbrăţişările cele mai călduroase pentru tot ceea ce faceţi pentru păstrarea limbii române, a identităţii culturale în zonă”.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCititi intreg articolul pe zorilebucovinei.com
[tp_product id=”194134510″ feed=”396″]Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
