Categories: Ucraina

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA

Au trecut 75 de ani de la masacrul din noaptea din 6 spre 7 februarie 1941, cand langa localitatea Lunca din actualul raion Herta, sute de romani nevinovati din satele Ostrita, Voloca, Boian, Molodia, Horecea, majoritatea insa fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloantele mitralierelor granicerilor sovietici,  au fost nimiciti de baionetele si paturile armelor calailor bolsevici,  unica vina a acestor romani pasnici fiind dorinta de libertate, de a scapa de jugul asupritorilor, de a trai  in Tara lor.

Si astazi, dupa 75 de ani de la acest masacru sangeros, sute de romani din tinut si Tara s-au adunat din nou in acel loc al holocaustului romanesc pentru a participa la  sfintirea noii troite, ridicate din initiativa dnei Elena Nandris, primarul satului Mahala, care, impreuna cu comunitatea locala, cu sprijinul preotilor de la fata locului, au turnat din ciment postamentul pe care a fost inaltata crucea-monument, acoperita cu tabla galbena.

Dupa inaugurarea oficiala a evenimentului de catre Elena Nandris, un sobor de preoti, in frunte cu I.P.S. Melchisedec Velnic, starețul Manastirii Voivodale Putna, arhimandritul Longhin, starețul manastirii Banceni, preacucernicii Vasile Covalciuc, protopopul de Storojinet, Gheorghe Moroz, protopopul din Noua Sulita, au oficiat un Te-Deum in memoria celor ucisi fara vina, au sfintit troita.

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA, sursa imagine: zorilebucovinei.com

Despre tragedia acelor timpuri de groaza si calvar, pastrarii memoriei martirilor, neuitarii acelor evenimente dramatice la care au fost supusi romanii bastinasi de catre noua stapanire criminala, au vorbit arhimandritii Melchisedec si Longhin, Vitalii Usyk, loctiitor al sefului Administratiei Regionale de Stat, Inga Makovetka, vicepresedinte al Consiliului Regional, Evghenia Boiko, sefa Administratiei Raionale de Stat Noua Sulita, Olga Turcan, vicepresedinte al Consiliului Raional Noua Sulita, Viorel Iastremschi, seful Administratiei Raionale de Stat Herta, Petru Grior, presedintele Centrului de Cercetari Istorice si Culturale din Cernauti, Constantin Morosanu, presedintele Asociatiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei si Tinutului Hertei” din Darabani, judetul Botosani, Vasile Tarateanu, presedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, Dumitru Lupu, primarul s. Lunca, Ana Gostiuc, profesoara de istorie la SM Mahala.

Elisaveta Seletchi din aceeasi localitate a recitat doua versuri proprii, dedicate bunelului mort la Lunca si celor 7 membri ai familiei deportate in Siberia, iar Gheorghe Boincian a declamat un vers consacrat lui Vasile Mihalcean, unchi al tatalui sau, care atunci isi facea serviciul militar intr-o unitate de graniceri din Chelmenet.

Cu chipul cernit de tristete si durere era si Grigore Voronca din Horecea, care pe atunci nu avea inca nici 7 ani, insa nu a uitat ca fratele sau Gheorghe si-a gasit moartea la Lunca, asemenea lui Nistru Florea, fratele mamei sale si sotiei lui Eugenia.

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA, sursa imagine: zorilebucovinei.com

Parabola arhimandritului Melchisedec va ramane pentru mult timp un indemn pentru generatiile actuale: „In timpul serviciului divin ma uitam la pasarile ce se roteau de asupra. Nu stiu, poate sub picioare se afla mormintele celor cazuti nevinovati. Vina lor a fost doar ca si-au iubit Neamul si Libertatea, au iubit ce e bun si frumos, si-au iubit valorile. Toti cei ce au cazut aici sunt martiri. Si e o datorie sfanta a noastra, un gest deosebit de a aprinde o lumanare, a pune o floare, a-i comemora pe acei, care s-au jertfit pentru Neam si Tara. Arda candela pe mormintele lor acum si in veci. Amin!”.

Pioasele evocari ale Excelentei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al Romaniei la Cernauti, au constituit un inaltator moto crestinesc al evenimentului: „Freamatul copacilor din lunca Prutului ne aduce aminte de sangele varsat, de sufletele nevinovate pentru care trebuie sa ne rugam ca ele sa se odihneasca in spirit traditional crestinesc. Acesti inaintasi ne-au dat libertatea de a fi astazi impreuna. Si daca vom reusi sa fim uniti in adevar si in credinta, atunci vom reusi sa dainuim, sa ne rugam in continuare in libertate, in limba stramoseasca”.

Membrele ansamblului „Margaritar” de la Caminul Cultural Mahala (directoare Elena Petriuc) si maieștrii Corului „Dragos Voda” (dirijor Dumitru Caulea) au prezentat un select concert de cantece patriotice ce a culminat cu intonarea de catre toti cei prezenti a imnului s. Mahala, localitatea martira, care stie sa-si comemoreze eroii, marturie constituind si reusita evenimentului de azi – o adevarata liturghie a sufletului romanului.

Nicolae TOMA
Foto „Zorile Bucovinei”

Sursa text & foto: zorilebucovinei.com

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

21 august 1723: Dimitrie Cantemir – sfârșitul unui voievod luminat

La 21 august 1723 (stil vechi) / 1 septembrie 1723 (stil nou), la Dmitrovka, în…

28 de minute ago

20 august 1912 – Odoreu: Glasul românesc al mulțimii amuțit cu jandarmii unguri

Pe 20 Agust 1912 la Odărău (azi Odoreu), Satu Mare, solgăbiraul ungur împrăștie cu jandarmii…

21 de ore ago

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

o zi ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

2 zile ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

2 zile ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

3 zile ago