Categories: Ucraina

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA

Au trecut 75 de ani de la masacrul din noaptea din 6 spre 7 februarie 1941, cand langa localitatea Lunca din actualul raion Herta, sute de romani nevinovati din satele Ostrita, Voloca, Boian, Molodia, Horecea, majoritatea insa fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloantele mitralierelor granicerilor sovietici,  au fost nimiciti de baionetele si paturile armelor calailor bolsevici,  unica vina a acestor romani pasnici fiind dorinta de libertate, de a scapa de jugul asupritorilor, de a trai  in Tara lor.

Si astazi, dupa 75 de ani de la acest masacru sangeros, sute de romani din tinut si Tara s-au adunat din nou in acel loc al holocaustului romanesc pentru a participa la  sfintirea noii troite, ridicate din initiativa dnei Elena Nandris, primarul satului Mahala, care, impreuna cu comunitatea locala, cu sprijinul preotilor de la fata locului, au turnat din ciment postamentul pe care a fost inaltata crucea-monument, acoperita cu tabla galbena.

Dupa inaugurarea oficiala a evenimentului de catre Elena Nandris, un sobor de preoti, in frunte cu I.P.S. Melchisedec Velnic, starețul Manastirii Voivodale Putna, arhimandritul Longhin, starețul manastirii Banceni, preacucernicii Vasile Covalciuc, protopopul de Storojinet, Gheorghe Moroz, protopopul din Noua Sulita, au oficiat un Te-Deum in memoria celor ucisi fara vina, au sfintit troita.

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA, sursa imagine: zorilebucovinei.com

Despre tragedia acelor timpuri de groaza si calvar, pastrarii memoriei martirilor, neuitarii acelor evenimente dramatice la care au fost supusi romanii bastinasi de catre noua stapanire criminala, au vorbit arhimandritii Melchisedec si Longhin, Vitalii Usyk, loctiitor al sefului Administratiei Regionale de Stat, Inga Makovetka, vicepresedinte al Consiliului Regional, Evghenia Boiko, sefa Administratiei Raionale de Stat Noua Sulita, Olga Turcan, vicepresedinte al Consiliului Raional Noua Sulita, Viorel Iastremschi, seful Administratiei Raionale de Stat Herta, Petru Grior, presedintele Centrului de Cercetari Istorice si Culturale din Cernauti, Constantin Morosanu, presedintele Asociatiei „Prietenii Basarabiei, Bucovinei si Tinutului Hertei” din Darabani, judetul Botosani, Vasile Tarateanu, presedintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi”, Dumitru Lupu, primarul s. Lunca, Ana Gostiuc, profesoara de istorie la SM Mahala.

Elisaveta Seletchi din aceeasi localitate a recitat doua versuri proprii, dedicate bunelului mort la Lunca si celor 7 membri ai familiei deportate in Siberia, iar Gheorghe Boincian a declamat un vers consacrat lui Vasile Mihalcean, unchi al tatalui sau, care atunci isi facea serviciul militar intr-o unitate de graniceri din Chelmenet.

Cu chipul cernit de tristete si durere era si Grigore Voronca din Horecea, care pe atunci nu avea inca nici 7 ani, insa nu a uitat ca fratele sau Gheorghe si-a gasit moartea la Lunca, asemenea lui Nistru Florea, fratele mamei sale si sotiei lui Eugenia.

O TROITA IN MEMORIA HOLOCAUSTULUI ROMANESC DE LA LUNCA, sursa imagine: zorilebucovinei.com

Parabola arhimandritului Melchisedec va ramane pentru mult timp un indemn pentru generatiile actuale: „In timpul serviciului divin ma uitam la pasarile ce se roteau de asupra. Nu stiu, poate sub picioare se afla mormintele celor cazuti nevinovati. Vina lor a fost doar ca si-au iubit Neamul si Libertatea, au iubit ce e bun si frumos, si-au iubit valorile. Toti cei ce au cazut aici sunt martiri. Si e o datorie sfanta a noastra, un gest deosebit de a aprinde o lumanare, a pune o floare, a-i comemora pe acei, care s-au jertfit pentru Neam si Tara. Arda candela pe mormintele lor acum si in veci. Amin!”.

Pioasele evocari ale Excelentei Sale Eleonora Moldovan, Consulul General al Romaniei la Cernauti, au constituit un inaltator moto crestinesc al evenimentului: „Freamatul copacilor din lunca Prutului ne aduce aminte de sangele varsat, de sufletele nevinovate pentru care trebuie sa ne rugam ca ele sa se odihneasca in spirit traditional crestinesc. Acesti inaintasi ne-au dat libertatea de a fi astazi impreuna. Si daca vom reusi sa fim uniti in adevar si in credinta, atunci vom reusi sa dainuim, sa ne rugam in continuare in libertate, in limba stramoseasca”.

Membrele ansamblului „Margaritar” de la Caminul Cultural Mahala (directoare Elena Petriuc) si maieștrii Corului „Dragos Voda” (dirijor Dumitru Caulea) au prezentat un select concert de cantece patriotice ce a culminat cu intonarea de catre toti cei prezenti a imnului s. Mahala, localitatea martira, care stie sa-si comemoreze eroii, marturie constituind si reusita evenimentului de azi – o adevarata liturghie a sufletului romanului.

Nicolae TOMA
Foto „Zorile Bucovinei”

Sursa text & foto: zorilebucovinei.com

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Călători între cer și înapoi

Frumoși călătoriîntre stele și ploivom fi.Neluați în seamă ca frunza de toamnă.Frumoși călători între cer…

2 zile ago

Partidul Glasul Neamului sărbătorește Ziua Națională a României la Galați, în fața Monumentului Eroilor (1916-1918)

În ziua sfântă de 1 Decembrie, când întreaga suflare românească își îndreaptă gândul către împlinirea…

2 zile ago

Comunicat. În legătură cu distrugerea troiței de la Tâncăbești

de Florin Dobrescu Mă numesc Florin Dobrescu și anunț public faptul că, în dimineața zilei…

4 zile ago

Înființarea Organizației Județene Tulcea a Partidului Glasul Neamului: un pas hotărât pentru demnitatea românească în Dobrogea

Înființarea Organizației Județene Tulcea a Partidului Glasul Neamului: un pas hotărât pentru demnitatea românească în…

5 zile ago

27 Noiembrie 1919 – Organele Siguranţei de stat au descoperit o organizaţie iredentistă din Arad, ce are denumirea de IME (Iredentista Magyar Egyesulet)

La 27 Noiembrie 1919 organele Siguranţei de stat au descoperit o organizaţie iredentistă din Arad,…

5 zile ago

Un an de represiune (2). TÂNCĂBEȘTI. O tradiție memorială inofensivă de 30 de ani. Documente inedite din ultimele 3 decenii

NOTA AUTORULUI: Imaginile au caracter strict documentar și istoric. Scopul publicării lor și a acestui…

6 zile ago