Categories: Actualitate

Libertate pentru toata lumea, dar nu și pentru istorici!

In decembrie 2005, dupa aparitia in Franta a unor legi pe care o parte a opiniei publice le-a considerat restrictive din punctul de vedere al cercetarii istorice, o serie de specialisti de prestigiu (inclusiv cu origini evreiesti) au publicat un apel intitulat „Libertate pentru istorie”, semnat de peste 600 de persoane (printre care si regretatul academician Florin Constantiniu).

Paris, 13 decembrie 2005

Iritati de interventiile politice din ce in ce mai frecvente in aprecierea evenimentelor trecutului si de procedurile judiciare care ii vizeaza pe istorici si pe cei inclinati spre reflectie, tinem sa reamintim urmatoarele principii: Istoria nu este o religie. Istoricul nu accepta nici o dogma, nu respecta nici o interdictie si nu cunoaste tabuuri; el poate sa deranjeze.

Libertate pentru toata lumea, dar nu si pentru istorici!

Istoria nu este morala. Rolul istoricului nu este sa glorifice sau sa condamne; el explica. Istoria nu este sclava actualitatii. Istoricul nu aplica trecutului scheme ideologice contemporane si nu introduce in evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.

Istoria nu este memorie. Intr-un demers stiintific, istoricul strange amintirile oamenilor, le compara intre ele, le confrunta cu documentele, cu obiectele, cu urmele, si stabileste faptele. Istoria tine seama de memorie, dar nu se reduce la ea.

Istoria nu face obiectul justitiei. Intr-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecatoresti sa defineasca adevarul istoric. Politica Statului, chiar atunci cand este animata de cele mai bune intentii, nu este politica istoriei. Violand aceste principii, articolele legilor succesive – si in special legile din 13 iulie 1990, 29 ianuarie 2001, 21 mai 2001 si 23 februarie 2005 – au restrans libertatea istoricului, caruia i s-a spus, sub sanctiuni penale, ce trebuie sa cerceteze si ce sa descopere, i s-au prescris metode si i s-au impus limite.

Cerem abrogarea acestor dispozitii legislative nedemne de un regim democratic.

Semneaza: Jean-Pierre Azema, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Francoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, Rene Remond, Maurice Vaisse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock.

Sursa: ioncoja.ro

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

25 iulie 1857 – Compromisul franco-britanic care a pregătit nașterea României moderne

Într-un context european tensionat, marcat de rivalități imperiale și de aspirațiile naționale ale popoarelor aflate…

22 de ore ago

24 Iulie 1772 – Știați că Moldova și Țara Românească au cerut unirea lor încă din anul 1772?

24 iulie 1772 – Prima voce colectivă pentru Unirea și Independența Țărilor Române În vara…

o zi ago

24 iulie 1849 – „Proiectul de pacificare” de la Seghedin – Prima apariție oficială a numelui „România” într-un document istoric

La confluența marilor frământări revoluționare ale anului 1848-1849, în mijlocul unei Europe zbuciumate de idealuri…

o zi ago

24 Iulie 1849 – Armata maghiară condusă de Jozef Bem este înfrântă de moții lui Avram Iancu la Roșia Montană

La 24 iulie 1849 armata maghiară condusă de Jozef Bem este înfrântă la Roșia Montană.…

o zi ago

23 Iulie 1859 – A apărut, la București, prima publicație a Armatei Române, “Observatorul militar, diariu, politicu și scientificu”

La 23 iulie 1859 avea loc nașterea presei militare românești: „Observatorul militar, diariu, politicu și…

2 zile ago

21 Iulie 1551 – Ziua când ungurii, prin Ioan Sigismund Zapolya, cedează stăpânirea Transilvaniei lui Ferdinand de Habsburg

Evenimentul petrecut la 21 iulie 1551, când Isabella a Ungariei și fiul ei, Ioan Sigismund…

4 zile ago