Libertate pentru toata lumea, dar nu și pentru istorici!
In decembrie 2005, dupa aparitia in Franta a unor legi pe care o parte a opiniei publice le-a considerat restrictive din punctul de vedere al cercetarii istorice, o serie de specialisti de prestigiu (inclusiv cu origini evreiesti) au publicat un apel intitulat „Libertate pentru istorie”, semnat de peste 600 de persoane (printre care si regretatul academician Florin Constantiniu).
Paris, 13 decembrie 2005
Iritati de interventiile politice din ce in ce mai frecvente in aprecierea evenimentelor trecutului si de procedurile judiciare care ii vizeaza pe istorici si pe cei inclinati spre reflectie, tinem sa reamintim urmatoarele principii: Istoria nu este o religie. Istoricul nu accepta nici o dogma, nu respecta nici o interdictie si nu cunoaste tabuuri; el poate sa deranjeze.
Libertate pentru toata lumea, dar nu si pentru istorici!
Prizonierii istoriei. Ce ne spun monumentele celui de-al Doilea Razboi Mondial despre istoria noastra si despre noi insine – Keith LoweIstoria nu este morala. Rolul istoricului nu este sa glorifice sau sa condamne; el explica. Istoria nu este sclava actualitatii. Istoricul nu aplica trecutului scheme ideologice contemporane si nu introduce in evenimentele din trecut sensibilitatea de azi.
Istoria nu este memorie. Intr-un demers stiintific, istoricul strange amintirile oamenilor, le compara intre ele, le confrunta cu documentele, cu obiectele, cu urmele, si stabileste faptele. Istoria tine seama de memorie, dar nu se reduce la ea.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsIstoria nu face obiectul justitiei. Intr-un Stat liber, nu este nici dreptul Parlamentului, nici al Puterii Judecatoresti sa defineasca adevarul istoric. Politica Statului, chiar atunci cand este animata de cele mai bune intentii, nu este politica istoriei. Violand aceste principii, articolele legilor succesive – si in special legile din 13 iulie 1990, 29 ianuarie 2001, 21 mai 2001 si 23 februarie 2005 – au restrans libertatea istoricului, caruia i s-a spus, sub sanctiuni penale, ce trebuie sa cerceteze si ce sa descopere, i s-au prescris metode si i s-au impus limite.
Cerem abrogarea acestor dispozitii legislative nedemne de un regim democratic.
Semneaza: Jean-Pierre Azema, Elisabeth Badinter, Jean-Jacques Becker, Francoise Chandernagor, Alain Decaux, Marc Ferro, Jacques Julliard, Jean Leclant, Pierre Milza, Pierre Nora, Mona Ozouf, Jean-Claude Perrot, Antoine Prost, Rene Remond, Maurice Vaisse, Jean-Pierre Vernant, Paul Veyne, Pierre Vidal-Naquet et Michel Winock.
Sursa: ioncoja.ro
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
