MANNERHEIM PE MELEAGURILE NOASTRE
Romanii, prin felul lor de a simti, nu pot sa nu aiba o admiratie plina de respect pentru eroul finlandez, cel care a daruit tarii sale independenta si un renume in lume. Sunt insa si romani care au motive in plus de a-i fi recunoscatori acestui Om Ales. Ion Cernei din Republica Moldova povesteste ca el a vazut lumina zilei doar datorita unei interventii salvatoare a generalului.
Karlovici Mannerheim, cum ii spune atat de pitoresc Cernei, general locotenent in armata tarista, conducea la Marasti in 1917 Corpul IV cavalerie. In timp ce parti din trupele rusesti bolsevizate paraseau frontul in debandada, umbland dupa muieri si bautura, grupul lui Mannerheim a ramas pe pozitii. Impreuna cu armata generalului Prezan, cauta sa faca fata atacurilor armatei lui Mackensen.
Mannerheim a luptat alaturi de romani impotriva germanilor, in WW1!
Doi frati moldoveni, Luca si Constantin Cernei din raionul Telenesti, luptau in acelasi pluton care apartinea de corpul lui Mannerheim. Constantin era servant la o mitraliera Maxim, impreuna cu alti doi soldati. Dar, la un atac german puternic, plutonul lor a trebuit sa se retraga. Constantin, ramas singurul in viata dintre servanti, a vazut ca fratele lui, Luca, fusese sfartecat la burta cu o baioneta. Nu putea sa-l ia si pe Luca in spate si mitraliera.
Asa ca mitraliera a trebuit s-o abandoneze. Retrasi pe un amplasament sigur, comandantul lui l-a intrebat unde-i era mitraliera. De ce n o luase cu el? Pe Luca puteau sa-l ia sanitarii, datoria lui era sa recupereze mitraliera, o arma foarte eficienta, de care se vor servi nemtii. Negru de suparare, polcovnicul rus a dat ordin ca Cernei Constantin sa fie executat, ca sa serveasca drept exemplu si altor soldati. Atunci a aparut generalul Karlovici Mannerheim.
Privindu-l pe Constantin, i s-a parut cunoscuta forma unui obiect pe care acesta il avea pus bine in buzunarul de la veston. Ordonandu-i sa-l scoata la vedere, a iesit la iveala extractorul de la inchizatorul mitralierei, piesa fara de care aceasta devenise de nefolosit. Bietul Constantin, copil de 18 ani, luat prea repede si inca pe ruseste, s-a pierdut si a uitat sa arate obiectul din buzunar cu care putea sa se dezvinovateasca.
Prin interventia generalului Karlovici Mannerheim a fost salvata viata lui Constantin si poate si a lui Luca, ajuns la timp la un spital de campanie, unde s-a refacut. Constantin este bunicul lui Ion Cernei povestitorul, cel care, daca ar fi ramas fara bunic, avea toate motivele sa banuiasca ca si existenta lui ar fi fost in mare pericol.”
Nu stiu daca istoriografia noastra a consemnat faptul ca Mannerheim a luptat alaturi de romani in primul razboi mondial. Eu n-am gasit nici o mentiune, cat de mica, in acest sens. Poate ca exista, nu zic nu, dar pe cat ii stiu eu de ageri pe istoricii nostri, s-ar fi putut totusi ca acest „amanunt” sa le fi scapat. E foarte bine asa, ca mai mancam si noi, istoricii amatori, o pita pe langa ei.
Sursa: ioncoja.ro, Calin Kasper
Note/Referinte:
[1] Noi şi Mannerheim[2] Carl Gustaf Emil Mannerheim