Categories: CulturalIstorie

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina “directiva obligatorie” a societatii moderne.

Chiar si dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial au existat evrei romani care nu au privit inapoi cu manie catre Romania ci cu nostalgie. O dovedesc diferite variante a unui cantec evreiesc, in care sunt laudate bucatele traditionale romanesti, dragostea de viata si de voie buna, un cantec care de altfel este adesea prezent la diverse manifestari culturale evreiesti.

Cititi si: Rumania, Rumania sau Romania New York-ului interbelic

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Evreii New York-ului interbelic savurau Romania, chiar si atunci cand imigrasera in America. Numeau Romania “o tara asa de dulce si de frumoasa…”.

Asa a aparut si faimosul cantec “Rumania, Rumania.” Cantat initial in mediile restranse ale tavernelor evreo-romane, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitatilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale carui refren il fredonau mari si mici, evrei din Romania si din restul lumii, aciuati in marea metropola americana si adunati la spectacolele teatrelor lor de revista.

 

“Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și frumoasă.

Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și fina.

A trăi era o plăcere;

Puteai obține tot ce-ti dorea inima ta;

O mamaliga, o pastramă, un carnatz,

Și un pahar de vin, aha …!

Ay, în România viața era atât de buna;

Nimeni nu isi facea griji;

Pretutindeni ei beau vin –

Cu o muscatura de cascaval

Hay, baraj digadi …

Ay, în România viața este atât de buna;

Nimeni nu știe de griji.

Ei beau vin, deși e târziu;

Și iau o muscatura de castravete.

Hay, baraj digadi …

Oh, ajutor, am un gând nebun!

Îmi pasă doar de branza și mamaliga

Dansez și sar până la tavan

Când mânc patlagele.

Dzing ma, Tay yidldi Tam …

E o plăcere, ce ar putea fi mai bine!

Oh, delicios este vinul românesc.

Românii beau vin

Și mânca mamalige;

Și cine isi sărută numai soția lui,

Este chiar nebun.

Zets, dzing ma, Tay yidl di Tam …

“Mântuirea poate veni din cer …”

Opriți sa sărut bucătăreasa, Khaye,

Îmbrăcat în zdrențe și zdrențe;

Ea face o budincă de Sabat.

Zets! Tay ti didl di Tam …

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Să nu ucizi cuvântul! Poetul Cristian Bodnărescu

Ultima întâlnire culturală a diasporei româneşti, dar şi unul din ultimele evenimente dinaintea crizei pe…

2 zile ago

Andrei Popete Pătrașcu: Scrisoare deschisă către Ministrul Culturii, domnul Demeter András István

Domnule Ministru, Vă adresez prezenta scrisoare deschisă din preocupare pentru respectarea demnității instituționale și a…

2 zile ago

GALINA RĂDULEANU: PREZENT!

A plecat la Domnul, lin ca nădăjduitoarea lumină a unui crepuscul auriu, la venerabila vârstă…

2 zile ago

Angela Negrotă are nevoie de semnăturile voastre pentru a candida la primăria capitalei. Fii parte din schimbare!

Angela Negrotă: Glasul poporului român cheamă la fapte: semnează pentru renașterea Capitalei! Români din București,…

3 zile ago

Blestemul horthyst care bântuie din nou Ardealul, un afront adus memoriei martirilor români

Ne cramponăm ipocrit, de decenii, de etichete menite să culpabilizeze poporul român, „legionarism”, „extremism”, „naționalism…

5 zile ago

6 Noiembrie 1903 – În amintirea lui Zaharia Boiu, luminătorul școlii și al conștiinței românești din Ardeal

La 6 noiembrie 1903 se stingea din viață, la Sibiu, unul dintre marii luptători pentru…

o săptămână ago