Categories: CulturalIstorie

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Nu exista pe aceasta lume convietuire intre diferite etnii din care sa nu rezulte cat de cat o mica influenta, adeseori chiar una biunivoca. De-a lungul timpului, prin diferite capricii ale istoriei, teritoriile locuite de romani au avut parte de multiculturalism inainte ca macar ca acesta sa devina “directiva obligatorie” a societatii moderne.

Chiar si dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial au existat evrei romani care nu au privit inapoi cu manie catre Romania ci cu nostalgie. O dovedesc diferite variante a unui cantec evreiesc, in care sunt laudate bucatele traditionale romanesti, dragostea de viata si de voie buna, un cantec care de altfel este adesea prezent la diverse manifestari culturale evreiesti.

Cititi si: Rumania, Rumania sau Romania New York-ului interbelic

Nostalgia evreilor dupa Romania: bucatele traditionale romanesti prezente in cantecele evreiesti

Evreii New York-ului interbelic savurau Romania, chiar si atunci cand imigrasera in America. Numeau Romania “o tara asa de dulce si de frumoasa…”.

Asa a aparut si faimosul cantec “Rumania, Rumania.” Cantat initial in mediile restranse ale tavernelor evreo-romane, a fost preluat rapid si transpus pe toate scenele comunitatilor evreiesti din New York, devenind steaua spectacolelor ivrit, un “piece de resistance”, ale carui refren il fredonau mari si mici, evrei din Romania si din restul lumii, aciuati in marea metropola americana si adunati la spectacolele teatrelor lor de revista.

 

“Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și frumoasă.

Oh! România, România, România …

Odată a existat o tara, dulce și fina.

A trăi era o plăcere;

Puteai obține tot ce-ti dorea inima ta;

O mamaliga, o pastramă, un carnatz,

Și un pahar de vin, aha …!

Ay, în România viața era atât de buna;

Nimeni nu isi facea griji;

Pretutindeni ei beau vin –

Cu o muscatura de cascaval

Hay, baraj digadi …

Ay, în România viața este atât de buna;

Nimeni nu știe de griji.

Ei beau vin, deși e târziu;

Și iau o muscatura de castravete.

Hay, baraj digadi …

Oh, ajutor, am un gând nebun!

Îmi pasă doar de branza și mamaliga

Dansez și sar până la tavan

Când mânc patlagele.

Dzing ma, Tay yidldi Tam …

E o plăcere, ce ar putea fi mai bine!

Oh, delicios este vinul românesc.

Românii beau vin

Și mânca mamalige;

Și cine isi sărută numai soția lui,

Este chiar nebun.

Zets, dzing ma, Tay yidl di Tam …

“Mântuirea poate veni din cer …”

Opriți sa sărut bucătăreasa, Khaye,

Îmbrăcat în zdrențe și zdrențe;

Ea face o budincă de Sabat.

Zets! Tay ti didl di Tam …

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

5 ore ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

o zi ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

o zi ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago