Cu toate ca unele voci subversive incearca astazi sa raspandeasca o propaganda potrivit careia Romania nu ar fi un stat unitar national si ca nu toate provinciile au dorit unirea, au existat actiuni favorabile unificarii in fiecare provincie istorica romaneasca, si nu doar din partea etnicilor romani ci si din partea altor etnii conlocuitoare cu romanii.
La 28 decembrie 1923, ziarul “Vestul Romaniei” publica un articol interesant, potrivit caruia comunitatea şvabilor bănățeni inainta un memoriu prin care se cerea ca Banatul să fie întreg anexat României, sau, in cel mai rau caz, Romania sa anexeze aproximativ 2/3 din Banatul istoric:
“Cu ocazia protestului ridicat la adunarea poporală din 15 Decembrie a.c. contra stabilirei frontierei între România şi Jugoslavia, partidul poporului şvab a înaintat un memoriu către comisiunea interaliată. S-a cerut anexarea Banatului întreg Ia România, ori în cazul cel mai rău linia Timişoara—Varsetz (Vârșeț,Vršac, Вршац)—Buziaş. Memoriul a fost înaintat comisiunei de către dr. Ştefan Frecot şi Jon Bélier, cu rugămintea ca, acest memoriu să fie înaintat conferinţei ambasadorilor”, sursa: Vestul Romaniei, Vineri 28 Dec. 1923
Şvabii bănățeni au cerut ca Banatul să fie întreg anexat României
Cine erau svabii si cum au ajuns ei pe teritoriul actual al Romaniei? Dupa cucerirea Banatului de catre Habsburgi si retragerea garnizoanelor otomane din aceasta regiune, autoritatile imperiale de la Viena au inceput un amplu proces de colonizare, folosind in special germani catolici (șvabi) din Wurttenberg, Schwaben, Nassau.
Clima neprimitoare a dus la o rata crescuta a mortalitații, mulți dintre imigranți murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. De aceea, pentru o vreme, creșterea populației a fost asigurata doar din procesul de imigrare. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației.
Șvabii banațeni (in germana Banater Schwaben, in romana generic șvabi) sunt o etnie germana din grupul șvabilor dunareni care au emigrat in Banat cu peste 200 de ani in urma, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei și Austria. Desi a format pentru lunga vreme o comunitate puternica si importanta, din cauza transformarilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a șvabilor banațeni a emigrat in Germania.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.