9 iunie 1848: Inceputul revolutiei pasoptiste in Muntenia. Ion Heliade Radulescu citește Proclamatia de la Islaz, programul revolutiei din Tara Romaneasca

Proclamația de la Islaz este programul revolutiei pasoptiste din Tara Romaneasca, adoptat la 9 iunie 1848 dupa citirea sa de catre  Ion Heliade Radulescu. Dupa Adunarea de la Islaz si citirea proclamatiei, pe 11 iunie 1848, aflat sub presiunea imensa a maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu se vede nevoit  sa accepte termenii proclamatiei si in acelasi timp sa recunoasca guvernul revolutionar provizoriu.

Proclamația a fost citita in public de catre Ion Heliade Radulescu la 9 iunie/21 iunie 1848 in localitatea Islaz, județul Romanați (azi județul Teleorman), un mic port pe Dunare cu oarecare insemnatate comerciala, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Magurele, Giurgiu, sau Calafat.

9 iunie 1848: Inceputul revolutiei pasoptiste in Muntenia. Ion Heliade Radulescu citește Proclamatia de la Islaz, programul revolutiei din Tara Romaneasca

Islazul a fost ales de Nicolae Balcescu ca loc al declanșarii revoluției din Țara Romaneasca pentru ca atat comandantul companiei de dorobanți care avea sub paza portul și frontiera (capitan Nicolae Pleșoianu) cat și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Balcescu justifica alegerea Islazului astfel:

[alert-success] „La Islaz, cum nici prin gand nu i-ar trece lui Voda Bibescu, vornicului Vilar sau agai Manu, așa ca sa nu ne puna piedici”.[/alert-success]

Proclamația de la Islaz a fost conceputa ca act constituțional suprapunandu-se, in buna masura, Declarației drepturilor omului și ale cetațeanului din 1789.

[alert-announce]”Textul Proclamației de la Islaz

1. Independința administrativa și legislativa a popolului roman, pe temeiul tractatelor lui Mircea și Vlad V, și neamestec al nici unei puteri din afara in cele din intru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuție generala.
4. Adunanța generala compusa de reprezentanți ai tutulor starilor societații.
5. Domnul responsabil ales pe cate cinci ani și cautat in toate starile societații.
6. Impuținarea listei civile – ardicarea de ori-ce mijloc de corrumpere.
7. Responsabilitatea ministrilor și a tutulor foncționarilor in foncția ce ocupa.
8. Libertate absoluta a tiparului.
9. Ori ce recompensa sa vie dela Patrie prin representanții sai, iar nu dela Domn.
10. Dreptul fie-caruia județ de a’și alege dregatorii sai, drept care purcede din dreptul #Popolului intreg de a’și alege Domnul.
11. Gvardie naționala.
12. Emancipația manastirilor inchinate.
13. Emancipația clacașilor ce se fac proprietari prin despagubire.
14. Desrobirea țiganilor prin despagubire.
15. Representant al țarei la Constantinopol dintre Romani.
16. Instrucție egala și intreaga pentru tot Romanul de amandoua secsele.
17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții.
18. Desfiițarea, pedepsei degradatoare cu bataiea.
19. Desființarea, atat in fapta, cat și in vorba, a pedepsei cu moarte.
20. Așezaminte penitențiare unde sa se spele cei criminali de pacatele lor și sa easa imbunatațiți.
21. Emancipația Izraeliților și drepturi politice pentru ori-ce compatrioți de alta credința.
22. Convocare in data a unei adunanțe generale estraordinare constituante, alese spre a representa toate interesele sau meseriile nației, care va fi datoare a face constituția țarei pe temeiul acestor 21 articole decretate de Popolul roman.”[/alert-announce]

Note/Sursa: ro.wikipedia.org