Site icon

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea "Petru Maior" din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national, Foto: www.facebook.com/maria.berenyi.9

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea "Petru Maior" din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national, Foto: www.facebook.com/maria.berenyi.9

Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national. La manifestările culturale, balurile naţionale, serate de dans jucau “BĂTUTA şi “CĂŞUŞERUL”

În cadrul societăţii a funcţionat o Comisie literară unde se citeau “operatele” membrilor ei, iar din 1877 şi o Comisie critizatoare, care făcea referate asupra acestora. În fruntea conducerii comisiei literare au stat de-a rîndul anilor studenţii Pavel Oprişa, Victor Onişor, Ilarie Chendi, Ocatavian Goga, Ioan Lapedat şi mulţi alţii.În activitatea comisiei cel mai important loc îl ocupă dezbaterile privind folclorul românesc, problemele de limbă şi literatură.

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Activitatea societăţii “Petru Maior” prezintă şi alte aspecte. Pe lîngă şedinţele literare săptămînale o deosebită atenţie s-a acordat şedinţelor literare festive şi acelor “conveniri sociale”, baluri, serate declamatorice, concerte, etc. Izvorîte din necesitatea unui contact mai strîns între membrii societăţii şi colonia română din Budapesta, şedinţele festive publice şi balurile erau minuţios pregătite, iar membrii societăţii depuneau toate eforturile pentru reuşita lor.

Cele mai frecvente erau seratele muzical-literare urmate de dans. Comitetul organizator punea de obicei această manifestare sub patronajul unei personalităţi publice, iar audienţa la public era foarte largă. La bal s-au jucat dansurile româneşti Ardeleana, Bătuta şi Căluşerul.

Sursa: Mária Berényi

Exit mobile version