RSS

Observații astronomice cu telesc…

Comunicat de presă -…

18 Octombrie 1944: Martiri uitaț…

Masacrul de la Chili…

(VIDEO) Dezastru ecologic la mic…

La doar câteva sute …

La 16 octombrie 1916 a sosit în …

Misiunea Militară Fr…

Avem cea mai coruptă "Justiție" …

Oare să aibă loc cea…

La 15 octombrie 1451 era asasina…

Pe locul unde astăzi…

Carei, ultima brazdă. Concurs na…

Cu ocazia Zilei de 2…

Pelerinaj sau stare de asediu? A…

Pelerinaj sau stare …

Tartorul cifrelor măsluite din G…

"După cazul Laurenți…

AUR este prima formațiune politi…

"AUR, listă 100% for…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Încarc...

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Print Friendly, PDF & Email

Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national. La manifestările culturale, balurile naţionale, serate de dans jucau “BĂTUTA şi “CĂŞUŞERUL”

În cadrul societăţii a funcţionat o Comisie literară unde se citeau “operatele” membrilor ei, iar din 1877 şi o Comisie critizatoare, care făcea referate asupra acestora. În fruntea conducerii comisiei literare au stat de-a rîndul anilor studenţii Pavel Oprişa, Victor Onişor, Ilarie Chendi, Ocatavian Goga, Ioan Lapedat şi mulţi alţii.În activitatea comisiei cel mai important loc îl ocupă dezbaterile privind folclorul românesc, problemele de limbă şi literatură.

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Activitatea societăţii “Petru Maior” prezintă şi alte aspecte. Pe lîngă şedinţele literare săptămînale o deosebită atenţie s-a acordat şedinţelor literare festive şi acelor “conveniri sociale”, baluri, serate declamatorice, concerte, etc. Izvorîte din necesitatea unui contact mai strîns între membrii societăţii şi colonia română din Budapesta, şedinţele festive publice şi balurile erau minuţios pregătite, iar membrii societăţii depuneau toate eforturile pentru reuşita lor.

Cele mai frecvente erau seratele muzical-literare urmate de dans. Comitetul organizator punea de obicei această manifestare sub patronajul unei personalităţi publice, iar audienţa la public era foarte largă. La bal s-au jucat dansurile româneşti Ardeleana, Bătuta şi Căluşerul.

Sursa: Mária Berényi



Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Lasă un răspuns


libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info