fbpx

RSS

29-31 Iulie: Simpozionul Memoria…

"Simpozionul memoria…

Am găsit corupție la sediul lupt…

Uluitor! Zbierătorii…

La 26 Mai 1951 murea în închiso…

La 26 Mai 1951 murea…

Platforma unionistă Acțiunea 201…

"Platforma unionistă…

Propagandă de partid pe pagina G…

Duminică, 24 mai a.c…

În carantină, la Castanul Unirii

Despre Castanul Unir…

"Alegerile" din Duminica Orbului…

La 20 mai 1990 român…

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Încarc...

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Print Friendly, PDF & Email

Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national. La manifestările culturale, balurile naţionale, serate de dans jucau “BĂTUTA şi “CĂŞUŞERUL”

În cadrul societăţii a funcţionat o Comisie literară unde se citeau “operatele” membrilor ei, iar din 1877 şi o Comisie critizatoare, care făcea referate asupra acestora. În fruntea conducerii comisiei literare au stat de-a rîndul anilor studenţii Pavel Oprişa, Victor Onişor, Ilarie Chendi, Ocatavian Goga, Ioan Lapedat şi mulţi alţii.În activitatea comisiei cel mai important loc îl ocupă dezbaterile privind folclorul românesc, problemele de limbă şi literatură.

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Activitatea societăţii “Petru Maior” prezintă şi alte aspecte. Pe lîngă şedinţele literare săptămînale o deosebită atenţie s-a acordat şedinţelor literare festive şi acelor “conveniri sociale”, baluri, serate declamatorice, concerte, etc. Izvorîte din necesitatea unui contact mai strîns între membrii societăţii şi colonia română din Budapesta, şedinţele festive publice şi balurile erau minuţios pregătite, iar membrii societăţii depuneau toate eforturile pentru reuşita lor.

Cele mai frecvente erau seratele muzical-literare urmate de dans. Comitetul organizator punea de obicei această manifestare sub patronajul unei personalităţi publice, iar audienţa la public era foarte largă. La bal s-au jucat dansurile româneşti Ardeleana, Bătuta şi Căluşerul.

Sursa: Mária Berényi



Comentarii

comentarii

Social Links
Susține presa independentă, susține adevărul Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
CONT EUR: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22
BANCA TRANSILVANIA
Pentru: Portalul Glasul.info


REVOLUT
IBAN: GB34REVO00997029036608
BIC: REVOGB21


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info