RSS

Inaugurare care îndeamnă la neui…

Inaugurare care îndea…

De ce nu avem autostrăzi? De mil…

Da! Asta ne spune un …

Naționaliștii români avertizează…

Naționaliștii români …

După ce francezii au fost avanga…

După ce francezii au …

Asalt împotriva valorilor conser…

Asalt împotriva valor…

Pledoarie a unui deputat pentru …

Pledoarie a unui depu…

O nouă hemoragie dinspre PNL spr…

O nouă hemoragie dins…

Deputatul UDMR Attila Korodi: "P…

Deputatul UDMR Attila…

Ministerul Culturii a elaborat p…

Ministerul Culturii a…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Print Friendly, PDF & Email

Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national. La manifestările culturale, balurile naţionale, serate de dans jucau “BĂTUTA şi “CĂŞUŞERUL”

În cadrul societăţii a funcţionat o Comisie literară unde se citeau “operatele” membrilor ei, iar din 1877 şi o Comisie critizatoare, care făcea referate asupra acestora. În fruntea conducerii comisiei literare au stat de-a rîndul anilor studenţii Pavel Oprişa, Victor Onişor, Ilarie Chendi, Ocatavian Goga, Ioan Lapedat şi mulţi alţii.În activitatea comisiei cel mai important loc îl ocupă dezbaterile privind folclorul românesc, problemele de limbă şi literatură.

DE ZIUA IEI PUŢIN ALTFEL: Studenţii de la Societatea “Petru Maior” din BUDAPESTA la sfîrşitul secolului al XIX-lea în costum national

Activitatea societăţii “Petru Maior” prezintă şi alte aspecte. Pe lîngă şedinţele literare săptămînale o deosebită atenţie s-a acordat şedinţelor literare festive şi acelor “conveniri sociale”, baluri, serate declamatorice, concerte, etc. Izvorîte din necesitatea unui contact mai strîns între membrii societăţii şi colonia română din Budapesta, şedinţele festive publice şi balurile erau minuţios pregătite, iar membrii societăţii depuneau toate eforturile pentru reuşita lor.

Cele mai frecvente erau seratele muzical-literare urmate de dans. Comitetul organizator punea de obicei această manifestare sub patronajul unei personalităţi publice, iar audienţa la public era foarte largă. La bal s-au jucat dansurile româneşti Ardeleana, Bătuta şi Căluşerul.

Sursa: Mária Berényi


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!



loading...

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Activitatea noastră poate fi susținută și îmbunătățită prin finanțarea acțiunilor pe care le desfășurăm. Dacă apreciați ceea ce facem și ce încercăm să facem și pe viitor, puteți contribui prin donații:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22

Donatii prin PayPal

Alege valuta

Indroduceti suma



Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline