Site icon

La 16 iulie 1544 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu “Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română

La 16 iulie 1544 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu "Catehismul românesc", prima carte tipărită în limba română, Foto: remusmirceabirtz.files.wordpress.com

La 16 iulie 1544 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu "Catehismul românesc", prima carte tipărită în limba română, Foto: remusmirceabirtz.files.wordpress.com

La 16 iulie 1544, Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu “Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română. „Catehismul Luteran” (Catehismul românesc) este prima carte tipărită în limba română. A fost tipărită în anul 1544, la Sibiu.

Aceasta carte este cu atat mai importanta cu cat este cea dintai tiparitura in limba nationala in tot Sud-estul european. Cartea “Catehismul românesc” aparuse cu sase ani inaintea primei tiparituri unguresti din Transilvania si Ungaria, publicata la 1550 in tipografia saseasca a lui Gaspar Heltai, la Cluj.

Intre marturiile contemporane se afle o notita din Socotelile orasului Sibiu, pastrate in arhiva ,cu data de 16 lulie 1544, avand urmatorul cuprins revelator: ,,Ex voIuntate dominorum dati sunt M. Phillippo Pictori pro impressione catechismi valachici bibale fl. 2″, adica: ,,Din porunca Domnilor orasului s-au dat Magistrului Phillippus Pictor pentru tiparirea catechismurluii romanesc o retributie de 2 florini”.

La 16 iulie 1544 Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu “Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română 

Registrele de cheltuieli ale orașului Sibiu pe anul 1544 arată că Filip Moldoveanul a fost plătit pentru Catehismul Luteran, carte tipărită de el.

Cartea nu s-a mai păstrat până astăzi, deoarece, se pare că variantele originale s-au pierdut într-un incendiu. Totuși, existența acestei cărți este atestată de niște chitanțe găsite, care menționează plata sumelor aferente către tipografie pentru cărțile respective.

Nicolae Iorga spunea categoric:

“Catechismul a fost tradus de-a dreptul din nemteste, cum si era de asteptat, de un roman care intelegea bine nemteste”

, iar Adolf Schullerus sustinea ca a fost tradus probabil dupa editia cea mica a Catechismului lui Luther, retiparit in Transilvania de Honterus la 1548.

În Istoria Bisericii Românești, Nicolae Iorga scrie că:

Cipariu, harnicul cercetător al vechii limbi românești, a mai apucat sa vadă acest Catehism, căruia i se zicea: “Întrebare creștinească”, dar noi îl cunoaștem numai după o nouă ediție pe la 1562, cu o ciudată și foarte ignorantă introducere, ca și după manuscriptul în care e copiat de un preot din cei d’intâiu ani ai veacului al XVII-lea.”

Ioan Moga, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj, a dezvaluit pentru Romania Libera cine a scris Catehismul românesc din 1544:

„În legătură cu persoana care a întocmit Catehismul de la 1544, menţionăm o informaţie inedită aflată într-un proces dintre Radu Logofăt şi Gh. Armbruster, judecat la Sibiu. În acest proces, în care figurează la 4 noiembrie 1551, ca martor, «circumspectus magister Philippus Pictor et scriba litterarum Valachicarum», aflăm că acesta, de fapt, era… popa din Răşinari“.

Note/Surse:

[1] Catechismul romanesc din 1544 urmat de celelalte catechisme romano-luterane, Barseanu, Sturdzan si Martian, de I. Craciun, 1945-1946[2] Catehismul din Sibiu[3] Cine a scris Catehismul românesc din 1544[4] ro.wikipedia.org
Exit mobile version