Nu m-am gândit vreodată că voi ajunge să scriu aceste rânduri. Limba română a primit o lovitură mortală drept în inimă. Şi nu de la părinţii inconştienţi, lipsiţi de mândrie naţională, după cum obişnuiesc să afirme unii lideri ai comunităţii româneşti din ţinut atunci când vorbesc despre reducerea şcolilor cu limba română de predare. Lovitura vine din capitală, de la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, care în noul proiect al programei de învăţământ pentru clasele a 10-11 a exclus studierea limbii şi literaturii române, propunându-le ca discipline adiţionale. Nu trebuie să cugetăm mult pentru a înţelege că aplicarea acestui proiect înseamnă, în regim automat, excluderea totală a limbii române din şcoli şi nu doar ca obiect de studiu.
De fapt, am putea spune că proiectul încă nu e decizia definitivă a Ministerului şi nu face să batem clopotele înainte de vreme. Aşa cum se cuvine într-o societate democratică, această neaşteptată „surpriză” a fost propusă spre dezbateri în colectivele pedagogice. Dar, după cum reiese din informaţia „Românii din Bucovina sunt revoltaţi de noua programă de învăţământ”, postată pe Bukinfo la 11 ianuarie, se vede că democraţia în privinţa discuţiilor n-a mers mai departe de o formală propunere.
O simt deja pe propria piele lucrătorii din învăţământ din raionul Herţa, adică românii din vechiul regat, dar nu „ românii din Bucovina”, cum scrie autorul informaţiei respective. Ei au luat în serios propunerea ministerului de a discuta schimbările din programa pentru clasele 10-11 şi şi-au exprimat opinia că nu sunt de acord cu scoaterea limbii române din şcolile unde 99% din populaţie sunt români.
Maria TOACĂ
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com