La 20 ianuarie 1918 armata romana recucerea Tighina (Bender) din mainile bolsevicilor. Dupa razboiul din 1992 din Transnistria, orasul Tighina si imprejurimile acestuia se afla sub controlul autoritatilor autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistreene”. Atat in istorie cat si in prezent orasul apare cu doua denumiri: Tighina si Bender. Tighina este de regula numele orasului utilizat de catre romani, denumire pastrata din timpul Moldovei istorice, asezarea fiind mentionata cu acest nume inca de la jumatatea secolului al XV-lea, in timp ce denumirea de Bender este promovata de autoritatile tariste si mai apoi preluata de catre cele sovietice.
Operatiunile de eliberare a Tighinei din anul 1918 au fost initiate inca de pe 15 ianuarie, misiunea de alungare a trupelor sovietice fiind încredintata detasamentului 22, condus de lt. col. Macovescu. Generalul Broșteanu soseste cu intariri in sprijinul detasamentului 22, declansand atacul final impotriva trupelor bolsevice.In urma atacului, trupele romane reusesc capturarea unui imens material feroviar si de razboi, inclusiv un depozit de artilerie numarand aproximativ 800 de tunuri.
“PROCLAMATIE
Dupa violente lupte, pe care Romanii nu le-au dorit, dar rezistenta neinteleasa a trupelor bolsevice silindu-ne la aceasta, AZI 20 IANUARIE 1918 la ceasurile 5 dimineata TRUPELE ROMANE,
DUPA 3 ZILE DE LUPTE CRANCENE AU OCUPAT BENDERUL…(n.r. Tighina)
Cetatea si Podul sunt in mainile noastre.
Am capturat o enorma cantitate de tunuri, arme si munitiuni. Orasul n-a putut fi crutat de ororile razboiului.
Peirderile noastre sunt cu totul neinsemnate. Bolsevicii au fost alungati dincolo de Nistru. Pierderile lor se ridica la aproape 10.000 de morti.
Comandantul trupelor romane
General, BROSTEANU.”
https://youtube.com/watch?v=FCDP8ZEjTPk
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.