Pe modelul patentat de Patapievici, Cristina Tunegaru il considera pe Eminescu "cadavrul din ghiozdan"
Pe modelul patentat de Patapievici, Cristina Tunegaru il considera pe Eminescu “cadavrul din ghiozdan”. Este inca o dovada ca de ceva timp se duce o lupta impotriva scriitorilor clasici ai literaturii romane, insa era greu de inchipuit ca intr-un asemenea razboi ideologic s-ar implica pana si chiar unul dintre dascalii de limba romana, pe deasupra unul dintre cei mai tineri dintre ei.
Intr-un articol publicat in luna iunie a anului 2015 pe platforma contributors.ro si intitulat „Cadavrul” din ghiozdan, Cristina Tunegaru reia marota cadavrului intruchipat de Eminescu, pe care o fatase cu ceva ani in urma din imputiciunea gandurilor sale, H.R. Patapievici, continuand razboiul ideologic al progresistilor indreptat impotriva identitatii romanesti.
Iata ca ni se confirma banuiala ca profesoara de limba romana care nu-i mai vrea pe Eminescu si Creanga in programa scolara face parte din tagma promotorilor “marxismului cultural”, prin care se intentioneaza retezarea radacinilor romanilor, stergerea identitatii nationale romanesti si formarea “omului nou” sau a “omului bou”, cum spunea recent unul dintre jurnalistii contemporani.
Sunt cateva cuiburi de vipere, in care salasluiesc niste indivizi cu pretentii de asa zisi intelectuali, ce improasca de aproape trei decenii fara intrerupere venin antiromanesc impotriva valorilor culturale, spirituale si istorice ale neamului romanesc.
Culmea este ca aceste cuiburi de vipere sunt constant subventionate si finantate nu doar de catre indivizi subversivi precum controversatul miliardar George Soros, ci si de catre diverse autoritati si institutii ale statului “roman”.
În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…
Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…
În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…
17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…
Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…
Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…
View Comments
Oferta noua pentru anul 2017. Minim 491,52 euro. Nu trebuie sa aveti experienta. Asiguram instruire GRATIS la distanta si online. Cerinte: cunostinte minime de utilizare a calculatorului (word, pdf, email, internet), seriozitate, lucru 2 ore pe zi, in timpul liber. Oferim seriozitate si un mediu excelent de lucru. Pentru a aplica și dvs la aceasta oferta, trimiteti mesajul APLIC la una dintre adresele de email ale departamentului de informatii: afacere.profi.deacasa@gmail.com
„Pe modelul patentat de Patapievici...” Pata... cum?... Încă un descendent al migratorilor care au cotropit Pământul!... Așa ne trebuie dacă suntem toleranți!... Avem ce merităm!... Să ne fie rușine!...
Cum s-a ajuns ca "flotantii " Romaniei sa ajunga sa ne conduca ??
" Nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pămîntul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.
Înecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economice, reducerea românului în ţara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei prin producte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele societăţilor vecine din cîteşi patru unghiurile lumii să s-aşeze la noi, prefacerea, în fine, a acestor elemente în elemente politice care au umplut funcţiile statului şi se strecoară în reprezentaţiunea naţională, toate acestea dovedesc că ţara noastră nu mai e vechea Românie, ci e o Americă orientală deschisă tuturor imigraţiunilor, al căror principiu e Ubi bene ibi patria şi teoria de om şi om?" (TIMPUL, 22 iulie 1880)