MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ DIN PRIMĂVARA ANULUI 1941
Dupa masacrele de la Lunca, din lunile ianuarie-februarie 1941 – asasinate sangeroase, intrate in istoria actualei regiuni Cernauti ca unele din crimele odioase, din prelungul sir de faradelegi savarsite de puterea sovietica, impotriva populatiei bastinase romanesti – in primavara aceluiasi an, un zvon a strabatut cu iuteala fulgerului tinutul mioritic, anuntand ca locuitorii primesc dreptul sa paraseasca in mod legal regiunea Cernauti.
Acei care doreau sa schimbe locul de trai erau datori sa inainteze cereri organelor locale de resort, alcatuite in limbile rusa sau ucraineana, in care sa indice motivul plecarii.
Dupa cum s-a constatat mai tarziu, zvonul a fost lansat de catre reprezentantii Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne (N. K. V. D.) al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U. R. S. S.) cu scopul de a scoate la iveala atitudinea bastinasilor fata de regimul stalinist, instaurat pe meleagurile carpatine.
MASACRUL DE LA FÂNTÂNA ALBĂ DIN PRIMĂVARA ANULUI 1941
Locuitorii din tinut, care nu cunosteau rusa sau ucraineana, s-au adresat presedintilor si secretarilor consiliilor satesti cu rugamintea de a-i ajuta la scrierea cererilor pentru plecare in Romania. Conducatorii localitatilor romanesti – inscaunati de puterea sovietica dintre fostii participanti la miscarea subversiva din tinut in perioada interbelica – indeplineau, contra sumei de cinci ruble, rugamintea bastinasilor care se saturasera de „marea fericire” adusa din Kremlin.
La 24 martie 1941, romanii din localitatile storojinetene s-au adunat in orasul Storojinet, inaintand organelor raionale de resort cererile de plecare in Patria-Mama. Autoritatile staliniste au refuzat sa primeasca cererile, clasificand adunarea bastinasilor drept o manifestare antisovietica, oamenii imprastiindu-se pe la casele lor.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.