Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Florii: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.
El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.
Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Florii
“Cand vii de la biserica in ziua de Florii, sa ungi toti pomii cu coliva, ca sa tie florile”, zona: Suica, Olt
“Daca ramurile de mar, visin, etc, ce se pun in ziua de Sf. Varvara in oale cu apa, vor inflori pana in ziua de Florii, e semn de an bogat; iar de nu, e semn de an sarac.”, zona : Stanca, IASI
“In ziua de Florii se inghitesc matisoare sfinte spre a fi scutit de durerea de grumazi. Tot atunci se ating vitele cu matisoare sfintite, ca vitele peste an sa fie inflorite, adica frumoase. Matisoarele se pastreaza si vara, la vreme de zloata, trasnete si grindina, se pune o crenguta din ele pe foc si se crede ca fumul lor imprastie zloata, trasnetele si grindina. Cum va fi in ziua de Florii, tot asa va fi si in ziua de Pasti”, zona : Straja, Bucovina”
“Mladitele de lozie de la biserica in ziua de Florii, nu se pun in casa, ci se lasa afara, sub streasina casei.”, zona: Preutesti, Suceava
“In ziua de Florii e bine sa umbli incins cu o nuia de salcie de la biserica, ca sa nu te doara salele.”, zona: Valcea
“Primavara podgorenii leaga cateva vite din vie cu salcie de la Florii, ca sa fie ferita de piatra”, Ioneanu
“Se crede ca este bine a inghiti in duminica Floriilor matisoare sfintite, si apoi acela va fi scutit de galci”, zona: Bucovina
“Matisoarele Floriilor nu e bine a le aduce in casa, ci a le pune sub streasina grajdului, si numai cand tuna si fulgera, a afuma in casa cu ele, si apoi fulgerul nu va atinge acea casa.”, zona: Bucovina
“Daca fetele mari dau cu salcie pe par in ziua de Florii, le creste parul.”, zona: Catane, Dolj
“Daca in ziua de Florii umbli incins cu salcie dusa la biserica, nu te mai doare mijlocul.”, zona: Ciulnita, Ialomita
“Salcia de la Florii facuta cercuri si pusa la icoane, e buna sa se aprinda cand fulgera si trasneste, si este cineva singur in casa.”, zona: Ciulnita, Ialomita
“Salcia se pune la ferestre in ziua de Blagovistenie si in ziua de Florii. Slacia care ai pus-o, sa n-o arunci, ci s-o pui la icoana, ca-i buna pentru spor la albine.”, zona: Tapu, Tecuci
Sursa: Glasul.info
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.