ÎN POIANA VARNIŢEI A SÂNGERAT PĂMÂNTUL ŞI A PLÂNS CERUL
La Fântâna Albă, răsar, din osemintele martirilor, lăcrimioare, toporaşi şi viorele. În Poiana Varniţei rătăcesc cruci, cresc lacrimi şi durere. Lăcrimează fiicele şi fiii răstigniţi pe Crucea Golgotei Neamului Românesc. O tristeţe strigătoare sângerează inimi şi după 76 de ani de la odiosul masacru de la 1 aprilie 1941.
Deşi pentru senzații se exagerează numărul celor omorâţi la Varniţa pentru Neam şi Ţară, jertfa şi curajul românilor înrobiţi din Bucovina cedată şi înstrăinată trăieşte şi vibrează în rănile încă deschise ale urmaşilor celor care şi-au sacrificat tinereţea la Altarul Neamului, sute de români din dulcea Bucovină, de pe Valea Siretului, oribil fiind aici omorâţi, cosiţi mişeleşte de gloanţele grănicerilor sovietici în Poiana Plângerii, de lângă Fântâna Albă, doar la o depărtare de 2 km de frontieră cu România, Ţara lor de origini, purtând singura vină că erau români şi doreau să treacă graniţa trasată la sfârşitul lunii iunie 1940, sârma ghimpată înfiptă în inima Bucovinei de un regim barbar totalitar, şi să trăiască liberi în Patria lor şi a strămoşilor lor.
ÎN POIANA VARNIŢEI A SÂNGERAT PĂMÂNTUL ŞI A PLÂNS CERUL
Adevărul e că nu au fost aici masacraţi mii, ci sute, mii de români aveau să fie nimiciţi mai târziu prin deportări în siberii de gheaţă, în stepele pustii ale Kazahstanului, în lagărele morţii, în închisori şi gulaguri staliniste.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.