Daniel Gheorghe: “Vizita lui Emmanuel Macron în România a arătat ca politica externă a statului român s-ar putea traduce sub titlul ,,pentru alții mumă, pentru el însuși ciumă!,,”
“Vizita lui Emmanuel Macron în România a arătat din nou lipsa de viziune națională pe care statul român o manifestă tot mai des. Politica externă a statului român s-ar putea traduce sub titlul ,,pentru alții mumă, pentru el însuși ciumă!,,. Cred că atât președintele Klaus Johannis, cât și primul ministru , Mihai Tudose, și ceilalți reprezentanți ai executivului ar fi trebuit să manifeste un plus de reticență la politica agresivă a omologului francez.
Probabil, pentru cei care cred că orice ,,nu e PSD,, este ,,de dreapta,, ar suna scandalos ce urmează să spun, însă președintele Macron, fost ministru al economiei în dezastruosul guvern al Franței, condus de Manuel Valls, a dovedit prin vizita sa la București că este deopotrivă un socialist sub aspectul politicilor economice cât și un promotor al globalismului care neagă relevanța statului națiune. Să o luăm pe rând.
[info]Avem cea mai bună energie pentru tine.Alege pachete de energie 100% verde cu beneficii incluse[/info]
Daniel Gheorghe: “Vizita lui Emmanuel Macron în România a arătat ca politica externă a statului român s-ar putea traduce sub titlul ,,pentru alții mumă, pentru el însuși ciumă!,,”
Sub aspectul contractelor militare cele 2 înțelegeri, cea cu privire la elicopterele fabricate de Airbus la Ghimbav și cea cu privire la achiziționarea de rachete de rază scurtă de acțiune, nu se justifică sub aspectul necesităților armatei române, la acest moment.
Acordarea de contracte preferențiale, de ajutoare de stat, culmea unor companii străine pe teritoriul României, în baza conceptului de ,,investitor strategic,, reprezintă o îndepărtare de la principiile pieței libere concurențiale. Faptul că România a convenit la un 2% din PIB pentru sectorul militar, asta nu înseamnă că acești bani trebuie să meargă exclusiv în afaceri costisitoare pentru România și care să deblocheze stocurile unor companii străine.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsArmata română se confruntă cu probleme grave precum salarizarea mizerabilă a gradaților și cadrelor militare, lipsa dotărilor moderne, rămânarea bazelor militare la nivelul de infrastructură și logistică de acum 30 de ani și nu în ultimul rând uzura echipamentelor militare și a tehnologiei folosite.
Îmi povestea acum ceva vreme un înalt ofițer din rândul comandanților forțelor terestre cum, astăzi, nu doar că tinerii pregătiți nu mai sunt atrași de cariera militară ci cum, deja mulți specialiști și buni profesioniști din rândul forțelor armate pleacă din armată și chiar din țară din cauza lipsei condițiilor și a perspectivelor nu tocmai încurajante. S-a gândit oare cineva că poate, acele miliarde pentru apărare, ar trebui prioritizate în investiții în resursa umană din sectorul apărării?
Probabil că și președintele României a fost surprins de retorica omologului francez cu privire la așa numitul ,,dumping social,,. În fapt această este un construct doctrinar tipic socialist care presupune intervenționism centralizat, piețe controlate și respingerea principiului libertății pieței forței de muncă și implicit principiul fundamental pe baza căruia a fost construită Uniunea Europeană, libertatea de mișcare a persoanelor.
Acceptarea de către statul român, a unei discriminări a muncitorilor și întreprinzătorilor români pe teritoriul Franței, pentru simplul motiv că statul francez nu acceptă competiția și nu crede în piața liberă, ar reprezenta o umilință fără margini și o declasare a României în rândul națiunilor europene.
Prețul forței de muncă este determinat de raportul cerere – ofertă, iar nu de interesele unui guvern anume de a favoriza anumite companii. Spun acest lucru mai ales în contextul în care, numeroase companii franceze și nu numai, inclusiv unele cu capital majoritar de stat, au beneficiat de largi facilități , pe deplin neconcurențiale, din partea statului român în ultimii 20 de ani, unele construind adevărate rețele monopoliste care au dat peste cap piața românească precum s-a întamplat în sectorul de retail.
Cred că România poate răspunde foarte ferm acestei provocări la adresa întregii piețe europene, că vorbim aici de tot spațiul UE, punând în aplicare directiva 1164/2016 privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra piețelor interne, pe scurt spus, o formă de impozitare direct la sursă a acelor companii multinaționale care externalizează anual miliarde de euro prin diverse metode care dezavantajează grav mecanismele de piață și duc la dispariția egalității de șanse între contribuabili. PNL a inițiat anul trecut o propunere legislativă de punere în aplicare a acestei directive, dar PSD și aliații săi au avut grijă, ca, undeva după Crăciun, anul trecut, să încheie procedura legisltivă prin clasarea de către Senat a acestei propuneri. De atunci, noi, cei din PNL, am cerut constant guvernului să pună în aplicare directiva, dar cei din PSD și ALDE s-au eschivat permanent .
Un alt aspect sensibil îl reprezintă insistența lui Emmanuel Macron pentru 2 chestiuni care sunt căi de vulnerabilizare a Europei. În primul rând ideea unei mai mari ,,integrări militare,, în cadrul UE este o propunere mai veche, primită ,,entuziast,, de Rusia, deoarece ideea unei armate europene are un efect simplu, respectiv limitarea rolului NATO în Europa și destabilizarea spațiului de convergență politico-militară al Atlanticului de Nord.
Pe scurt, sunt curente de opinie, în unele țări europene care vizează construirea unui organism militar foarte birocratizat și costisitor prin care să nu obținem nimic, în afară de perturbarea activității NATO în Europa și o reducere indirectă a impactului Statelor Unite ale Americii asupra politicii de securitate și apărare a spațiului european. În al doilea rând, Macron a afirmat public în România faptul că dorește o politică unică în materie de migrație și azil la nivel european.
Propunerea centralizării la Bruxelles a politicii în materie de migrație și azil, pe lângă subminarea suveranității naționale și încălcarea unor principii de bun simț acceptate la nivel internațional, ar duce și la predispunerea spațiului european la extinderea și generalizarea amenințării terorismului de factură jihadistă, la creșterea influenței rețelelor criminale de trafic de persoane și nu în ultimul rând la haos social și la costuri publice uriașe pe care foarte multe țări din spațiul comunitar nu și le permit.
Valul imigrației necontrolate, susținut abil de unii lideri europeni, va genera doar instabilitate, sărăcie și nu în ultimul rând, pierderea deopotrivă a identității naționale a fiecărei țări în parte cât și a identității europene în ansamblul său, o identitate profund creștină și care pune în mijlocul său libertatea, demnitatea persoanei și pluralismul democratic. Deci, cam asta înseamnă solidaritate pentru domnul Macron : împiedicarea mișcării libere în spațiul comunitar la schimb cu migrație necontrolată din afara Europei!
Trăim într-o lume în care, parcă, cu excepția României, toți ceilalți își văd interesele. Și fac bine pentru ei lucrul acesta. Poate, dacă ne amintim pilda celor care, indiferent de opțiunile lor politice, au dus cu succes și îndârjire lupta pentru unitate națională de acum un secol, ne vom întoarce treptat la singura politică sănătoasă pentru România , politica ,,instinctului național,,.
Autor: Daniel Gheorghe, Deputat PNL
Publicat : 26/08/2017
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
