Bust al lui Avram Iancu dezvelit la Râşca, în judeţul Cluj, FOTO: TVR Cluj
Ne strigă MOȚUL din mormânt!
CER CELEBRARE NAȚIONALĂ PENTRU AVRAM IANCU!
10 Septembrie – 2017!
Ne strigă MOȚUL din mormânt!
În dimineața zilei de 10 septembrie 1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș. A fost îngropat cu funeralii naționale pe 13 septembrie 1872 la Țebea, jud. Hunedoara, lângă “Gorunul lui Horea”.
La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu din Brad și Balint din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat “Erou al Națiunii”.
[info]ULTIMA EDIȚIE!”Marșul Național Avram Iancu”!4-10 Septembrie – 2017!100 km pe jos![/info]Înmormântarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din Țebea, după dorința lui Avram Iancu. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia.
Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre Țebea. Pe tot parcursul s-a cântat “Marșul lui Iancu” și “Deșteaptă-te, române!”. Când primii oameni intrau în Țebea, ultimii din coloană abia porneau din Baia de Criș.
În fruntea convoiului mergea un tânăr cu un drapel în culorile românești roșu-galben-albastru, drapate în negru. În momentul în care sicriul a fost coborât în groapă, s-au tras salve de pușcă, în semn de onoruri militare.
A doua zi au venit doi moţi la Biserică şi au plătit înmormântarea Crăişorului până la ultimul bănuţ, au zis că Eroul lor nu rămîne dator nimănui pe lumea asta. Nu se cunosc numele acestor bravi moţi, nu au vrut să-l spună.
Laurian Stănchescu
[notice]Articole similare:Pe 26 octombrie 1497, într-o toamnă în care frunzele roșii ale codrilor Moldovei păreau să…
Ieri am fost la București, la Buftea, acolo unde Călin Georgescu era așteptat pentru a…
În toamna întunecată a anului 1940, odată cu impunerea rușinosului Dictat de la Viena, Ardealul…
16 Octombrie 1897, Ziua în care “agitația” a însemnat iubire de neam La 16 octombrie…
COMUNICAT DE PRESĂ 0011/IS/PGN/17.10.2025 Partidul Glasul Neamului: „Unitatea suveranismului românesc, o datorie față de Neam…
Suntem într-o situație extremă în țară și poporul român este distrus din toate punctele de…
Leave a Comment