La 9 noiembrie 1330, regatul Ungariei primea cea mai dura lectie de istorie din partea neamului românesc

La 9 noiembrie 1330, regatul Ungariei primea cea mai dura lectie de istorie din partea neamului românesc: La Posada, oastea lui Basarab I a inceput lupta cu ostirea ungara condusa de Carol Robert de Anjou, care se retragea spre Transilvania.

Batalia este mentionata in mai multe cronici, atat in cronica pictata de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), in cea a lui Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), in analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae, cca. 1455 – 1480), cat si in alte cronici ungare, poloneze si germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI, care reproduc in principiu relatarea cronicii vieneze.

Castigarea bataliei de la Posada de catre români are ca efect iesirea lui Basarab I de sub suveranitatea lui Carol Robert de Anjou, acest moment fiind totodata practic si actul de nastere al Țării Românești.

La 9 noiembrie 1330, regatul Ungariei primea cea mai dura lectie de istorie din partea neamului românesc

[alert-success]„Basarab a venit pe o cale cu toată oastea sa, și calea sucită și de amândouă părțile cu râpe foarte înalte, era închisă împrejur, și unde calea zisă era mai largă, acolo valahii în mai multe locuri o întăriseră cu șanțuri săpate împrejur. Iar regele și toți ai săi la așa ceva întru adevăr nu s-au gândit. Mulțimea nenumărată a valahilor, sus pe râpi alergând din toate părțile, arunca săgeți asupra oastei ungurești care era în fundul căii de drum, care însă nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curând un fel de corabie strâmtă, unde, din pricina înghesuielii, cei mai sprinteni cai și ostași cădeau în luptă, pentru că din pricina urcușului prăpăstios din cale nu se puteau sui contra valahilor, pe nici una din râpele de pe amândouă laturile drumului; nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fugă, fiind șanțurile săpate acolo, ci ostașii regelui erau cu totul prinși, ca niște pești în vârșă sau în mreajă.” —Cronica pictată de la Viena[/alert-success]

[one_half]

Regatul Sfantului Stefan. Istoria Ungariei Medievale[/one_half][alert-announce]„Au căzut tineri și bătrâni, principi și nobili, fără nici o deosebire. Căci această tristă întâmplare a ținut mult, de la ziua a șasea a săptămânii, până la ziua a doua a săptămânii viitoare, în cari zile ostașii aleși așa se izbeau unii pe alții precum în leagăn se leagănă și se scutură pruncii, sau ca niște trestii clătinate de vânt. S-a făcut aici mai cumplită ucidere, căci a căzut mulțimea de ostași, principi și nobili, și numărul lor nu se poate socoti.” —Cronica pictată de la Viena[/alert-announce]

[alert-success]„Românii… puseră mâna pe o mare câtime de pradă, arme, vestminte scumpe, bani de aur și de argint și multe vase de preț” —Cronica lui Johann de Thurocz[/alert-success]