Societate

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun: de-a lungul veacurilor, romanii si-au creat mai ales in mediul rural, numeroase credinte populare si superstitii, unele dintre ele de-a dreptul unice in Europa si chiar in lume. Arthur Gorovei a fost un pasionat folclorist si etnograf român, membru de onoare al Academiei Române.

El a strans o bogata colectie de credinte populare si superstitii ale taranilor romani din aproape toate zonele tarii, cat si de la valahii din Istria, Macedonia si “Valahia morava”, demonstrand astfel inca de la acele vremuri ca avea cunostinta despre aproape toate ramurile poporului roman.

Credinţe şi superstiţii ale poporului român de Craciun

„Cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa in ziua Ajunului Craciunului, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu le scape pe vremea roitului”, superstitie din zona: Straja , Bucovina

„Aluatul framantat in noaptea Craciunului, e bun de deochiu pentru vite.”, superstitie din zona: Jud. Valcea

„Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.”, superstitie din zona: Valahia morava (Burada)

„La cele trei sarbatori mari: Craciun, Pasti si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.”, superstitie din zona: Sabolciu, Ardeal

„Batul cu care se intorc matele la Craciun, e bun de intorsuri.”, superstitie din zona: Valcea

„In ajunul Craciunului li se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

„In ajunul Bobotezei si al Craciunului, nu-i bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.”, supertitie din zona Tapu, Tecuciu

„In ziua ajunului Craciunului nu se da cu pumnul, nici cu palma, ca pe urma cati pumni dai, atatia buboi faci peste an, si cate palme dai, atatea rani faci.”, superstitie din zona Stanca, IASI

„Sa nu lasati copiii dupa Craciun sa mai zica colindul caci fac buboaie”, superstitie din zona: Tapu, Tecuciu

„Se crede ca cat de lungi sunt turturii de ghiata de la streasina casei, pana la Craciun, asa de inalta va fi canepa in vara viitoare.”, superstitie din zona: Bucovina

„In ajunurile Craciunului si Bobotezei, dis de dimineata, femeile strang cenusa din vatra, pana a nu manca nimic, si gunoiul de prin casa, si primavara, cand fac straturile, presara cenusa amestecata cu gunoi, zicand: „Cum n-am mancat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu manance nici o lighioaie roadele.””, superstitie din zona: Gainesti, Suceava

Sursa: Glasul.info

Bibliografie: [1] Credinti si superstitii ale poporului român, de Artur Gorovei, 1915

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

2 Mai 1864 – Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de stat!

2 Mai 1864 - Momentul când marile puteri l-au acuzat pe Cuza de lovitură de…

3 zile ago

Un istoric bulgar susține restaurarea Monumentului Eroilor Români de la Smârdan

Presa locală bulgară din Vidin relatează faptul că un istoric local sugerează ca Monumentul Eroilor…

3 zile ago

1 Mai 1359 – Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol

După o lungă perioadă conflictuală cu regatul Ungariei, care făcea presiuni chiar mai mari decât…

4 zile ago

EXCLUSIV! Silvestru Șoșoacă reclamat AIUREA la CNCD pentru antițigănism?

Viața lui Dumitru-Silvestru Șoșoacă nu este ușoară nici măcar după excluderea sa din propriul partid,…

5 zile ago

29 Aprilie 1459 – Tragerea în țeapă a negustorilor din Brașov, de către domnitorul Vlad Țepeș

La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…

6 zile ago

28 Aprilie 1502 – Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda”

La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…

7 zile ago