Istorie

Revolta din 1987 de la Brasov a fost o repetitie a papusarilor pentru punerea in scena a loviturii de stat din decembrie 1989?

Revolta din 1987 de la Brasov a fost o repetitie a papusarilor pentru punerea in scena a loviturii de stat din decembrie 1989?

De 30 de ani imi pun mereu, in minte, aceleasi intrebari la care nu gasesc raspuns. S-a discutat atât de mult despre asa-zisa revolutie din 89,până la saturatie, dar punându-se în discutie aceleasi si aceleasi argumente care duc în aceeasi fundătură si care legitimează si sustin tezele deja prezentate.

Orice alt contraargument este trecut cu vederea, voalat, si, poate, nici macar pus undeva la index. Eu nu am inteles nici azi, clar, dacă, întradevar, Ceausescu a chiar dat ordinul de liber la foc automat. L-o fi chiar dat, speriat, o fi dat un ordin neclar care a putut fi inteles de unii intr-un fel, de altii în alt fel, nu l-o fi dat, nu stiu.

Ceva insă nu se leagă. Dând firul înapoi cu doi ani, în 87, la revolta de la Brasov, constat cu amaraciune acelasi lucru. De 30 de ani se dezbat aceleasi ”povesti” dureroase, represiunea care a urmat revoltei suferită de initiatorii de atunci si nimic altceva. Nu se spune, de exemplu, de ce atunci, in 87, Ceausescu, probabil la fel de speriat, n-a dat ordin de tragere în plin.

Revolta din 1987 de la Brasov a fost o repetitie a papusarilor pentru punerea in scena a loviturii de stat din decembrie 1989?

De ce nu se sesizează nimeni si nu-si pune întrebări cum de au fost lasati să ajunga în centrul Brasovului, în fata judetenei de partid, cale de kilometri buni, care pe jos iti ia ceva timp sa-i parcurgi, nu i-a oprit nimeni? Dacă s-au organizat din timpul noptii, din schimbul trei, cum de n-a incuiat nimeni portile uzinei sa nu-i lase să iasă si până spre ora prânzului când au ajuns în centrul n-a intervenit nimeni?

Se dusese deja buhul în oras de ajunsese stirea pînă în celelalte mari uzine brasovene, care-au tras zăvoarele pe porti si-au tinut muncitorii încuiati in fabrici până s-au împrăstiat cei din centru (cazul uzinei Tractorul, de exemplu), ba chiar ajunsese vestea, dacă nu mă înseală memoria, până în Ghimbav, la fabrica de avioane, care a aplicat aceeasi metodă. Ce au făcut, în tot acest timp, fortele de ordine? Păi, s-a dat alarma, s-a intrat in dispozitiv, s-au dislocat trupele, inclusiv elevii de la Academia militara din oras carora le tremurau chilotii pe ei, s-au deplasat in centru si au incercuit zona, perimetrul de desfasurare. 

Si aici intervine nelamurirea. Cum? Inarmati până-n dinti, nu stiu cu ce fel de cartuse pe teava, dar cu spatele la manifestanti si cu fata la trecatori. Să nu se amestece unii cu altii si să se-ncingă hora. O parte a cordonului era in coltul Hotelului Aro, la intersectia cu strada fosta 7 Noiembrie actuala Muresenilor-Casa Armatei-Parcul central.

Din acel punct, trecand la plimbare, că era duminică si zi de vot, se putea usor vedea toata desfasurarea muncitorească din fata si din clădirea judetenei de partid, se auzeau destul de bine scandările, dar nu puteai intra acolo.

I-au lăsat sa-si facă de cap si i-au filmat, i-au pozat, si-atat. Interesant ca au aparut imagini din vremea aceea de pe tot traseul parcus de demonstranti pana in centru, imagini din centru, dar nici o imagini spre centru!

Cea mai elocventa imagine ar fi fost aceea cu vedere dinspre Livada Postei spre judeteana de partid, o distanta destul de scurta, care ar if redat mai bine atmosfera de atunci din mica piateta din scuarul flancat de judeteana de partid (actuala Prefectura), Primarie, Parcul central, Hotel Capitol, cladirea Modarom (exact locul unde peste doi ani se punea in practica un alt scenariu, de data asta cu gloante adevarate infipte adanc in toate zidurile cladirilor mentionate, morti, raniti si tot tacamul, încât a-i putea trage concluzia că 87 a fost doar un alt scenariu în care s-a repetat ceea ce se punea la cale.

Au fost lasati se se vada pana unde vor merge ca sa se stie, ulterior cum sa se actioneze sa iasa bine), ar fi iesit bine la poza militarii cu arma la piept, intorsi cu spatele de obiectiv!

Cititi intreg articolul pe ioncoja.ro

 

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

11 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

14 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

o zi ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago