Mediatorul … ptiu… Meditatorul de la Cotroceni nu sta de vorbă cu corupții, în afară de cei pe care-i primește cu onoruri

Mediatorul … ptiu… Meditatorul de la Cotroceni nu sta de vorbă cu corupții, în afară de cei pe care-i primește cu onoruri

Fostul președinte al Germaniei intre 2010 și 2012, Christian Wulff, cunoscut de către germani și sub titulatura rușinoasă de „Der falsche Präsident”, după ce acesta a fost implicat în anul 2012 într-un scandal de corupție și a fost nevoit să demisioneze la presiunea presei și a opiniei publice, a fost primit pe 24 aprilie 2018 la Palatul Cotroceni într-o discreție suspectă.

În afară de românii lui, președintele Klaus Iohannis are după cum se vede și corupții săi preferați. În vreme ce despre așa zișii „corupți” și „penali” încă nedovediți de justiția din România, președintele Klaus Iohannis are numai discursuri pline de patimă și de ură justițiară, pentru „Der falsche Präsident”, fostul președinte al Germaniei,  Christian Wulff, acuzat la rândul său de corupție, are în schimb sentimente mult mai calde, acordându-i onorurile oficiale pe care le impune o asemenea vizită.

Mediatorul … ptiu… Meditatorul de la Cotroceni nu sta de vorbă cu corupții, în afară de cei pe care-i primește cu onoruri

În luna februarie a anului 2012, întreaga presă din România anunța cu mare vâlvă că președintele Germaniei și-a anunțat demisia din cauza uriașului scandal de corupție în care a fost implicat. Concret, presa germană îl acuza la acel moment pe Christian Wulff ca și-a folosit funcția pentru a beneficia de unele foloase materiale necuvenite, iar apoi a încercat să pună presiune pe jurnaliștii care încercau să facă aceste fapte reprobabile cunoscute opiniei publice.

După toată tevatura recentă cu presupusa sa implicare în lupta anticorupție, ce fel de reper moral este acesta oare pe care dorește să-l transmită președintele României prin această vizită controversată?

După atâtea redefiniri forțate și neavenite ale reperelor de ordin moral și spiritual din societatea românească, după atâtea reevaluări politice, ideologice și culturale, acum se mai încearcă încă una: corupții românilor sunt „răi”, și cei din afara granițelor sunt „buni”?