Când funcția de președinte al României se confundă cu cea de slugă a lui Merkel, atunci ce le mai rămâne românilor de făcut?
Cu gesturi robotizate, cu niște rânjete arogante, față de români, dar cu o atitudine de maximă slugărnicie față de Angela Merkel; cu asta ne-a obișnuit în ultimii ani Preșul de la Cotroceni. Acțiuni decerebrate, ieșiri necontrolate și niște consilieri care parcă s-ar strădui să-l facă să meargă numai dintr-o gafă în alta; asta a reprezentat instituția prezidențială din România de după anul 2014.
Și cu toatea astea, paradoxal ies extrem de puțini politicieni cu coloană vertebrală care să spună că așa nu se mai poate, nu se mai poate și nu mai trebuie continuat cu un asemenea președinte; un președinte numai cu numele pentru “românii săi”, în fapt o slugă merkeliană, un diletant care își recunoaște până și el singur calitatea de politruc.

