Istorie

Se întâmpla la 27 august 1588: primul tratat de comerț al Moldovei încheiat cu Anglia. Ce privilegii comerciale le acordau moldovenii englezilor

Se întâmpla la 27 august 1588: primul tratat de comerț al Moldovei încheiat cu Anglia. Ce privilegii comerciale le acordau moldovenii englezilor

Pe 27 august 1588 era încheiat tratatul de comerț de Petru Șchiopul, domn al Moldovei, cu Elisabeta, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, încheie, în numele reginei, cu domnitorul Petru Șchiopul un tratat prin care supușii reginei urmau a fi liberi a se statornici și a face negoț, a vinde și a cumpăra, „ba chiar a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții”.

Cum de-au ajuns englezii să semneze un tratatul de comerț tocmai cu Moldova? Dorindu-și să stimuleze agricultura și comerțul, Petru Șchiopul a luat anumite măsuri în acest sens, printre care și atragerea în Moldova a cât mai multor negustori străini.

La 27 august 1588 le este acordat negustorilor englezi un privilegiu comercial prin care aceştia plăteau doar 3% taxă, faţă de 12% cât ceilalţi negustori. Înţelegerea a fost semnată cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol.

Interesant este și faptul că Petru Șchiopul, ca fiu al lui Mircea şi nepot al lui Mihnea cel Rău al Munteniei,a fost primul din familia Basarabilor domnitoare în Muntenia care a urcat pe tronul Moldovei. A domnit de patru ori, un “record” neegalat ulterior în istoria Principatelor Române.

Ca domnitor al Moldovei, Petru Șchiopul a fost un promotor al limbii române, el fiind primul domnitor de la care ne-au rămas documente în limba româna. Tot el este și ctitorul Mănăstirii Galata situată pe dealul cu același nume din Iaşi.

Despre personalitatea lui Petru Şchiopul, patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al Constantinopolului nota:

„Era un om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte, ştia limba turcească, cea grecească şi cea românească … şi nu numai aceste daruri le avea, dar era foarte încercat la orice meşteşug şi la litere şi-i plăcea de oamenii învăţaţi, şi-i întreba în tot chipul despre astronomie, despre zodii şi alte lucruri subţiri. Îi plăcea mult de cântăreţi şi avea un preot cu meşteşug, îndemânatec”

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Masacrul de la Cerișa – 15-16 septembrie 1940, O rană adâncă în trupul neamului românesc

În zorii negri ai zilei de 15 septembrie 1940, satul românesc Cerișa, din județul Sălaj,…

o zi ago

15 septembrie 1944 – Jertfa de la Sărmașu, rana vie a neamului românesc

Ziua de 15 septembrie 1944 rămâne înscrisă cu sânge și lacrimi în istoria neamului românesc…

o zi ago

Comemorare Radu Ciuceanu – 12 septembrie 2025

Au trecut trei ani de la ziua în care l-am pierdut pe Profesorul martir Radu…

2 zile ago

Clujul însângerat: jertfa românilor din noaptea de 14-15 septembrie 1940

În toamna neagră a anului 1940, Clujul, inima Ardealului, a fost martor al unor atrocități…

2 zile ago

13 Septembrie 1940 – Masacrul de la Ip, cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania

Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…

3 zile ago

11 septembrie 1940 – Românii din Someșeni și Florești, supuși la torturi groaznice de către horthyști

Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…

4 zile ago