Deputatul Remus Borza: “Timmermans si Juncker doi comisari sovietici în Europa sec. XXl”

“Luni, urmărind Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European, reunit într-o şedinţă extraordinară pe tema situaţiei din România, şi apoi miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, am asistat la o execuţie a României, la un simulacru de dezbatere care aduce aminte de procesele de acum 70 de ani, prin care Tribunalul Poporului executa, printr-o procedură sumară şi rapidă, duşmanii poporului.

Precum în era sovietică din anii 50, Bruxelles a condamnat România fără să formuleze un capăt de acuzare concret şi plauzibil şi fără a-i da posibilitatea să se apere. Doar noi suntem de vină că s-a ajuns în această situaţie. Avea mare dreptate ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, când afirma că reprezentanţii cancelariilor străine se exprimă atât şi cât le permitem noi.

Problema este că, după anii ’90, le-am permis prea mult. În relaţiile cu marile puteri occidentale am adoptat o atitudine slugarnică, poziţia ghiocelul, cum o definea Liviu Dragnea. Este un nărav mai vechi la români, îl moştenim din perioada fanariotă sau poate chiar mai din urmă. De prea multe ori am făcut potecă pe la înalta poartă pentru a-i pupa inelul sultanului şi pentru a-i intra în graţii, plătind greu tribut în aur sau trădându-ne fraţii şi conducătorii pentru a ne aşeza noi în jilţul domnesc. Acest nărav al pupatului inelului, în timp, s-a transformat într-o veritabilă filosofie de viaţă. Plecându-ne tot timpul capul pentru a nu fi tăiat de sabie, ne-am pierdut respectul de sine, demnitatea şi onoarea ca popor şi naţiune. De aceea nu trebuie să ne mai mire infatuarea, aroganţa şi superioritatea cu care ne tratează Juncker şi Timmermans, doi comisari sovietici într-o Europă a secolului XXI.

România este un stat democratic, cu parcurs euroatlantic, susţinut cu o largă majoritate populară. Parlamentul European ar trebui să aprecieze acest parcurs, determinarea şi loialitatea României faţă de valorile şi principiile care au condus la formarea Uniunii Europene.

(…) E multă ipocrizie, dar şi dublu standard în atitudinea şi discursul unor lideri europeni. Dacă România va continua să fie umilită şi tratată ca o ţară de mâna a treia, nu ar trebui să surprindă pe nimeni apariţia unui curent antieuropean şi la noi.

Cine să îi mai înţeleagă pe birocraţii de la Bruxelles?

Timmermans şi Juncker reproşează României afectarea independenţei magistraţilor şi slăbirea luptei anticorupţie prin iniţiativele legislative care au dus la modificarea Legilor Justiţiei. Eu am susţinut toate modificările la aceste legi care erau absolut necesare şi în concordanţă cu practicele europene şi în spiritul Convenţiei Europene şi a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Nu o dată, ci de mai multe ori, aceste legi au trecut prin filtrul de constituţionalitate.

Legile 304 şi 317/2004 au fost deja promulgate de preşedintele Iohannis. Săptămâna viitoare, aşteptăm să promulge şi Legea 303. În două săptămâni, CCR va lua în dezbatere excepţiile de neconstituţionalitate la Codul penal şi Codul de procedură penală.

Suntem acuzaţi de politizarea justiţiei. Cum? Pentru că l-am scos pe preşedinte din procesul de numire al magistraţilor, dând această prerogativă CSM-ului, ca garant al independenţei justiţiei? Polonia este acuzată şi riscă aplicarea Art. 7 din Tratatul UE tocmai pentru implicarea preşedintelui în procesul de numire al magistraţilor. Cine să îi mai înţeleagă pe birocraţii de la Bruxelles?

Modificările la Legile justiţiei vizează şi atragerea răspunderii magistraţilor pentru gravele erori sau abuzuri, principiu universal valabil şi recunoscut în legislaţia tuturor ţărilor democratice. Deranjează că am transferat miile de dosare penale ce îi vizează pe magistraţi de la DNA la Parchetul General?

Modificările la Legile justiţiei şi la Codurile penale au survenit ca urmare a celor peste 150 de decizii de neconstituţionalitate a prevederilor din aceste legi şi a celor peste 1.000 de condamnări ale României la CEDO pentru nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului. Desigur, mai sunt procurori în România care îşi doresc ca ei să îşi facă propriile legi, ei să aresteze şi, eventual, să şi condamne. Acest lucru nu este posibil într-un stat de drept. Parlamentul are prerogativa absolută de a legifera inclusiv în materie de justiţie. În orice democraţie, legile sunt făcute de parlamentari şi aplicate de magistraţi.

Raportul pe coruptie al lui Timmermans pe 2014

Timmermans şi Juncker sunt două figuri triste, care, prin discurs şi atitudine, periclitează însăşi existenţa UE. Nu au nicio legitimitate, nici măcar morală, să ne judece. În 2012, Juncker a fost demis de Parlament din funcţia de prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg pe fondul unui scandal de spionaj, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Juncker şi-a subordonat serviciul secret pentru a-şi spiona adversarii politici. Onorabilul Timmermans, în 2014, când era doar un raportor al Comisiei Europene, a întocmit un raport privind corupţia în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Din conţinutul documentului, reiese că fenomenul corupţiei este o provocare pentru Europa, afectând în egală măsură toate statele membre şi economia europeană cu aproximativ 120 miliarde euro pe an. Raportul vorbea de corupţie instituţionalizată în Franţa, Germania, Olanda, Belgia, unde marile companii, precum Alstom, sau Siemens, dădeau mită de milioane de euro oficialilor guvernamentali din Europa, Asia şi Africa pentru a obţine contracte. În Germania, de exemplu, conform raportului, 9% din populaţie, adică 7 milioane de germani, cunosc personal un caz de corupţie.

Un astfel de raport care să evalueze progresele în justiţie, economie şi incluziune socială urma să apară în fiecare an. Evident că nu a mai apărut. Ar fi fost defavorabil marilor puteri occidentale. Ca să nu mai întocmească astfel de rapoarte, Timmermans a fost promovat prim-vicepreşedinte a Comisiei Europene. Celălalt moralist şi justiţiar, Juncker, acum câteva luni, şi-a promovat şeful de cabinet în funcţia de secretar general al Comisiei Europene. Ar fi cazul ca birocraţii de la Bruxelles, Luxemburg sau din alte cancelarii europene, înainte de a arăta paiul din ochiul altora, să-şi scoată bârna din proprii ochi.

Asta e marea corupţie din România?

Deci, trebuie să înţelegem, odată pentru totodată, că România nu este mai coruptă decât ţările din UE sau decât SUA. Strigând ca disperaţii de dimineaţa şi până seara cât de corupţi suntem, facem un mare deserviciu României şi nouă înşine. Dacă este să mergem la bilanţurile triumfaliste ale DNA, vom vedea că, în fiecare an, avem maxim 100 de dosare trimise în judecată pe luare sau dare de mită. Raportat la 20 milioane de români, nu înseamnă nimic.

Raportat şi la corpul funcţionarilor publici sau al tuturor bugetarilor care ar putea fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită, raportul este de 0,001%. Și atunci cum putem generaliza că România este o ţară coruptă? Dosarele de corupţie din România îi vizează pe naşu’, care a luat şi el 10-20 lei, pe un profesor sau un medic cu o şpagă de câteva sute de lei, pe un ministru sau un demnitar al statului pentru 2 kg de caltaboş, o sticlă de pălincă, nişte termopane sau, mai nou, nişte voturi. Asta e marea corupţie?

Dăncilă şi-a spălat toate pacatele

Avea dreptate vicepremierul italian Matteo Salvini reacţionând dur la criticile lui Juncker. „Eu vorbesc cu persoane treze, care nu fac comparaţii care nu există. Într-o mare familie, nu există fii de categoria A şi de categoria B”.Apreciez şi discursul premierului Dăncilă în plenul PE. Cu acest discurs, şi-a spălat toate greşelile şi gafele de până acum. Și dacă ar fi rostit doar „nu am venit să dau socoteală”, era suficient. România, prin vocea tuturor demnitarilor ei, trebuie să ceară tuturor statelor să fie tratată cu respect şi demnitate.

Principala raţiune a atacului: banii

Din păcate, diplomaţia românească de după 90, e foarte slabă. Dimensiunea economică trebuie să prevaleze în faţa dimensiunii politice în misiunea unui diplomat. O reformă şi o primenire a corpului diplomatic e mai mult decât necesară. Acţiunea lui Timmermans şi a lui Juncker, profund nedreaptă şi discriminatorie, trebuie privită şi într-un registru politicianist.

Anul viitor, în primăvară, vom avea alegeri în Parlamentul European. Doar în România,Spania,Portugalia şi Malta avem guverne de stânga. Popularii europeni încearcă să îşi consolideze poziţiile în noul legislativ european prin denigrarea ţărilor cu o guvernare social-democrată. Dar principala raţiune a acestui atac este una financiară. După Brexit, bugetul UE va fi mai mic.

Ori marile puteri economice, în frunte cu Germania şi Franţa, vor să îşi păstreze alocările bugetare din prezent. Asta înseamnă că vor trebui să diminueze alocările altor state. E posibil să condiţioneze alocările viitoare pe respectarea statului de drept, folosind ca mijloc de presiune şi şantaj MCV. Evident că o atare practică contravine tratatului UE. Însăşi menţinerea în 2018 a MCV-ului pentru România şi Bulgaria este abuzivă, câtă vreme acest mecanism de verificare trebuia să înceteze încă din 2010.

Nu putem accepta acest clivaj la nivelul UE, tradus prin membri cu drepturi depline şi membri cu mai puţine drepturi, ţări de mâna I şi de mâna a II-a. România are aceleaşi drepturi ca orice altă ţară din UE. Și noi contribuim cu 1% din PIB la bugetul comun. Asta înseamnă 2 miliarde euro anual. În urma aderării, România a fost tranformată într-o piaţă de desfacere pentru marile puteri europene. 89% din importurile României sunt din ţările occcidentale.

Cei peste 3 milioane de români contribuie cu peste 100 miliarde euro anual la formarea PIB-ului în Italia, Spania, Franţa, Germania. Mai mult decât atât, în perioada pre-aderării, în 2000-2007, cât şi ulterior, am plătit un tribut greu ca să intrăm în acest club exclusivist, numit UE.

Puterilor occidentale le-am cedat toate resursele. Le-am dat Sidex, cel mai mare combinat de oţeluri din România, le-am dat Petrom, le-am dat industria auto, industria metalurgică, industria prelucrătoare, industria bancară, industria de asigurări, industria comerţului modern, pământul ţării. Și acum o să le dăm şi gazele din Marea Neagră. Le-am dat tot. Doar sufletul ne-a mai rămas.“, se arată în declarația de presă a deputatului Remus Borza