22 Iulie 1910 – La Blaj, jandarmii unguri descing de brâie tricolore, peste 20 feciori şi fete şi le fac proces de contravenţie şi agitaţie

La 22 iulie 1910, în Blaj, unul dintre cele mai importante centre spirituale și culturale ale românilor din Transilvania, autoritățile austro-ungare au oferit încă o dovadă a politicii de intimidare îndreptate împotriva identității românești. În acea zi, jandarmii au smuls de la brâul a peste douăzeci de feciori și fete panglicile în culorile albastru, galben și roșu, întocmindu-le procese-verbale de contravenție și acuzându-i de „agitație”.

Gestul autorităților nu a fost unul întâmplător. Pentru administrația maghiară din acea perioadă, tricolorul românesc nu reprezenta doar o combinație de culori, ci simbolul unei identități naționale pe care încerca sistematic să o reducă la tăcere. Într-o epocă în care românii din Transilvania se confruntau cu politici de maghiarizare, restrângerea drepturilor politice și culturale și numeroase discriminări, orice manifestare publică a apartenenței naționale era privită cu suspiciune și adesea sancționată.

Blajul avea o încărcătură simbolică aparte. Aici se afirmase de-a lungul secolului al XIX-lea conștiința națională românească, iar ecoul Adunării de la 1848 și al luptei pentru drepturile românilor continua să inspire generațiile tinere. Tocmai de aceea, purtarea tricolorului de către acei feciori și fete era un gest de afirmare identitară, nu un act de violență. Cu toate acestea, autoritățile au ales să răspundă prin forță, încercând să transforme un simbol al demnității într-un motiv de pedeapsă.

Faptul că niște tineri au fost opriți pe stradă, deposedați de brâiele lor tricolore și tratați ca niște contravenienți arată cât de profundă era ostilitatea administrației austro-ungare față de orice expresie a identității românești. Tricolorul devenise, în ochii stăpânirii, un simbol de care se temeau, pentru că amintea că românii își păstrau limba, cultura și conștiința apartenenței lor naționale.

Istoria Transilvaniei păstrează numeroase exemple în care simbolurile românești au fost interzise, confiscate sau considerate provocări. Însă astfel de măsuri nu au reușit să șteargă sentimentul de apartenență al românilor. Dimpotrivă, fiecare interdicție și fiecare abuz au întărit convingerea că identitatea națională merită apărată și transmisă generațiilor următoare.

Evenimentul de la Blaj din 22 iulie 1910 rămâne o mărturie a vremurilor în care simpla purtare a tricolorului putea atrage sancțiuni din partea autorităților. El amintește că libertatea de a-ți afirma identitatea și de a purta simbolurile naționale nu a fost întotdeauna un drept firesc, ci a fost câștigată prin perseverența și solidaritatea celor care au refuzat să renunțe la ceea ce considerau esențial pentru existența lor ca popor.

Astăzi, tricolorul României este un simbol oficial al statului și al unității naționale. Rememorarea unor episoade precum cel de la Blaj ne invită să reflectăm asupra importanței respectării identității culturale și naționale și asupra prețului pe care generațiile anterioare l-au plătit pentru libertatea de a-și afirma valorile și simbolurile.