Restaurarea habitatului râurilor poate îmbunătăți pescuitul în apele interioare

Restaurarea habitatului râurilor poate îmbunătăți pescuitul în apele interioare

Ecosistemele de apă dulce găzduiesc 40% din speciile de pește din lume și contribuie direct la securitatea alimentară a gospodăriilor rurale. Cu 11,47 milioane de tone pe an, pescăriile interioare generează 12% din capturile globale de pește, potrivit ultimelor date ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Totuși, acest sector încă nu și-a demonstrat întregul potențial în Europa și Asia Centrală, deoarece habitatele fluviale se confruntă cu provocări grave ecologice, economice și de reglementare.

Aceste subiecte au fost discutate timp de două zile, în cadrul unei conferințe la București, organizată în comun de FAO, EUROFISH și alți parteneri, cu privire la restaurarea habitatului fluvial pentru pescuitul în apele interioare din bazinul fluviului Dunărea și în zonele adiacente Mării Negre.

Conferința a fost organizată în jurul a patru teme: evaluarea resurselor piscicole interne, conservarea și gestionarea, cadrul de reglementare și experiențele altor state. În cadrul unei mase rotunde, la final, participanții vor elabora recomandări care să poată ghida factorii de decizie în luarea unor decizii informate. Documentele conferinței vor fi disponibile atât în limba engleză, cât și în limba rusă.

“Contribuția pescuitului în apele interioare la securitatea alimentară și mijloacele de subzistență din mediul rural a fost adesea trecută cu vederea în discuțiile privind politicile publice, parțial din cauza lipsei de date și a unei evaluări economice a acestui important sector “, a declarat ofițerul senior FAO pentru pescuit și acvacultură, Victoria Chomo, secretar al Comisiei Consultative pentru Pescuitul și Acvacultură în apele interioare europene “nemaivorbind de contribuția din ce în ce mai mare la sănătatea umană prin serviciile de agrement și ecoturism pe care habitatele râurilor și pescuitul sportiv le pot oferi”.

Din cauza lipsei de statistici oficiale privind captura internă și pescuitul recreativ, acest sector probabil aduce o contribuție mult mai mare la securitatea alimentară a gospodăriilor de pe malurile râurilor decât indică statisticile oficiale. Pescuitul în apele interioare oferă venituri diversificate pentru țările fără ieșire la mare, care nu au acces la resursele marine, în special în Asia Centrală.

“Femeile sunt cele care beneficiază, în special, de pescuitul în apele interioare, deoarece reprezintă jumătate din forța de muncă la nivel global de-a lungul lanțului valoric pentru pescuitul în apele interioare – mult mai mult decât în cazul pescuitului marin”, a spus Chomo.

Pescuitul în apele interioare oferă și alte avantaje. Pierderea de alimente și deșeurile din pescuitul în apele interioare – inclusiv capturile accidentale, peștii nedoriți și alte animale capturate în timpul procesului de pescuit – sunt semnificativ mai scăzute decât cele din domeniul capturilor marine, parțial din cauza nivelului mai ridicat al consumului casnic și a lanțurilor de aprovizionare mai scurte. În plus, proteinele furnizate de pescuitul în apele interioare au o amprentă de carbon mult mai redusă decât pescuitul de captură marină sau producția de carne terestră.

În Europa, în Caucaz și în Asia Centrală, provocările sectorului includ segmentarea râurilor, care afectează speciile migratoare cu valoare comercială, dar pe cale de dispariție, precum sturionul și anghilele europene, care, de asemenea, suferă din cauza pescuitului ilegal. Scăderea stocurilor de pește și pierderea biodiversității sunt cauzate de activitățile umane și de o serie de factori externi, cum ar fi schimbările climatice, care duc la reducerea habitatelor peștilor. În competiția privind sursele de apă dulce, sectoarele mai puternice, cum ar fi cel agricol și energetic, limitează calitatea și cantitatea de apă disponibilă pentru pescuitul în apele interioare.

Din nou, lipsa unei evaluări economice corecte a contribuției sectorului la securitatea alimentară, mijloacele de trai și întregul lanț de aprovizionare împiedică luarea deciziilor consistente cu privire la distribuirea acestor resurse naturale limitate către toate sectoarele concurente. Acesta este una dintre problemele abordate în cadrul conferinței.

La conferință participă oameni de știință, experți și reprezentanți guvernamentali din aproximativ 30 de state din Europa, Caucaz și din Asia Centrală. Ca și forum pentru schimb de experiențe la nivel de state și a rezultatelor cercetărilor regionale, locația va facilita discuțiile științifice cu privire la problemele cu care se confruntă râurile și pescuitul în apele interioare. De asemenea, va oferi consultanță privind politicile publice bazate pe dovezi pentru o mai bună partajare și gestionare a acestor resurse, incluzând metode de protecție pentru sturionul aflat pe cale de dispariție, ca specie emblematică a fluviului Dunărea.

Conferința este găzduită de Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Grupul operativ privind sturionul dunărean și Asociația Internațională pentru Cercetarea Dunării. De asemenea, Guvernul României organizează pentru participanți o vizită în teren la o instituție de cercetare.